Autorităţile rămân pasive la cererile micilor furnizori de internet deşi noi am stimulat industria să ajungă pe locul I în Europa în ceea ce priveşte viteza de descărcare pe internet, a declarat, miercuri, Eric Andrei Băleanu, preşedintele Asociaţiei InterLan, la prima conferinţă RONOG.
"În prezent, mai există circa 800 de operatori la nivel naţional. Încercăm, prin acest tip de manifestări, să ne creştem importanţa pe piaţa operatorilor de telecomunicaţii pentru că avem foarte mulţi operatori mici care simt nevoia să facă schimb de experienţă. Există, încă, în piaţă, mulţi operatori mici, iar între ei există o competiţie corectă", a precizat Eric Andrei Băleanu.
Asociaţia InterLan, cu sprijinul EURO-IX, a organizat miercuri, în Capitală, RONOG (Romanian Network Operators Group) 2014, prima conferinţă internaţională a operatorilor de internet şi telecomunicaţii din România. Evenimentul şi-a propus să dea naştere unei platforme de comunicare orientată pe schimbul de idei, experienţe şi opinii, dezbaterea noilor tehnologii şi trenduri în domeniu, dar şi pe aspectele tehnice care pot influenţa internetul în România.
"De ce ar alege azi un cetăţean operatorul de cartier? Acesta este mai apreciat de operatorul final pentru că se cunoaşte efectiv cu acel client, unii clienţi au abonamente chiar de 10 -15 ani la acelaşi operator. Serviciile sunt mult mai bune, în cazul în care există o problemă se intervine mult mai rapid, există o apropiere între furnizor şi clientul final. Pe de altă parte, operatorii mici oferă viteză mult mai mare, viteză pe care operatorii mari o oferă doar local, într-o anumită zonă. În Bucureşti, de exemplu, un operator mare poate oferi viteză de un Gbit, dar în vârful muntelui nu o pot oferi. La sfârşitul anului 2012 aveam în asociaţie 35 de operatori, iar la finele lui 2013 doar 25, cu 10 mai puţin. Unii şi-au vândut afacerea, iar alţii nu au mai putut face faţă taxelor. Nu suntem ajutaţi să supravieţuim, autorităţile sunt pasive faţă de cererile noastre. La început, am fost foarte mulţi, am stimulat operatorii mari să-şi crească viteza, am adus astfel România pe locul doi în lume în ceea ce priveşte viteza la internet şi pe locul I în Europa în momentul de faţă, avem cea mai mare viteză de descărcare pe internet din Europa. Acum nu suntem ajutaţi, ni se pun taxe peste taxe, autorităţile rămân pasive la cerinţele noastre. Adevărata noastră problemă este cadrul legal", ne-a mai spus Eric Andrei Băleanu.
Asociaţia InterLan este o asociaţie non-profit care sprijină interesele micilor furnizori de servicii de comunicaţii electronice din România şi care deţine cel mai mare nod de schimb de trafic Internet Exchange din România. InterLan este membră a Asociaţiei Europene a Internet Exchange-urilor, Euro-IX şi s-a conectat pe primul tronson subteran din proiectul Netcity, iar începând cu anul 2009 are un reprezentant permanent în Consiliul Consultativ al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniu Comunicaţiilor (ANCOM). În 2010, InterLan realizează prima interconectare cu un Internet Exchange din regiune, respectiv Balkan Internet Exchange din Bulgaria, pe o conexiune de 10 Gbit/s. În paralel, datorită interesului cât mai crescut al companiilor europene şi internaţionale de a face schimb de trafic direct cu furnizorii din România şi mulţi dintre aceşti furnizori externi demarează procedurile de conectare la Internet Exchange în POP-ul situat în centrul neutru de colocare NXDATA.
Activitatea InterLan este structurată pe două direcţii principale – întreţinerea şi dezvoltarea unui nod naţional şi neutru de schimb de trafic, unde orice operator din România se poate conecta în mod liber, fără restricţii, reducându-şi astfel costurile cu conexiunea la Internet şi având posibilitatea de a oferi viteze superioare de acces către clienţii săi, precum şi promovarea intereselor membrilor prin reprezentarea în faţa autorităţilor, participarea la întâlniri oficiale.
Începând cu anul 2008, InterLan are desemnat un membru permanent în Consiliul Consultativ al Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii. Astfel, pentru prima oară în România micii furnizori de servicii de telecomunicaţii (cunoscuţi sub numele de reţele de cartier) pot face schimb de trafic necondiţionat cu marii furnizori.
AGERPRES