Propunerea legislativă privind statutul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) va avea efecte negative semnificative asupra întregului mediu de afaceri, precum închiderea unor întreprinderi viabile, concedieri de personal, pierderea veniturilor bugetare din taxe, inclusiv creşterea cheltuielilor bugetare aferente ajutorul de şomaj şi asistenţei sociale şi blocarea investiţiilor, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, într-o conferinţă de specialitate.
"Proiectul de lege oferă o serie de atribuţii şi puteri foarte mari funcţionarilor ANPC, dar nu prevede răspunderi şi sancţiuni pentru eventualele abuzuri. Nu există un echilibru între drepturile funcţionarilor ANPC şi răspunderea acestora pentru încălcarea legii. Agenţii ANPC trebuie să ştie că răspund material în cazul în care se dovedeşte că au săvârşit abuzuri. Ei trebuie să ştie că pot fi sancţionaţi în cazul în care aplică abuziv sancţiuni", a spus preşedintele CNIPMMR.
Propunerea legislativă privind Statutul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (L468/2016) a fost votată de Camera Deputaţilor pe 28 iunie 2016, în prezent fiind în procedura legislativă la nivelul Senatului, pentru aviz la Comisiile de specialitate din Senat.
Membrii CNIPMMR au formulat o serie de critici în ceea ce priveşte conţinutul propunerii legislative. Acestea vizează
atribuţiile şi drepturile exagerate prevăzute pentru ANPC, peste nivelul celorlalte autorităţi publice, inclusiv al instanţelor judecătoreşti, nereglementarea funcţiei preventive, de informare şi îndrumare, nereglementarea obligaţiilor, interdicţiilor şi răspunderii personalului cu atribuţii de control în domeniul protecţiei consumatorilor, care lasă loc de abuzuri şi controale excesive, neobiective.
Conform reprezentanţilor CNIPMMR, propunerea legislativă privind statutul ANPC nu reglementează în detaliu condiţiile de procedură care trebuie respectate de inspectori, astfel încât să se asigure aplicarea principiului legalităţii, a prezumţiei de nevinovăţie, a dreptului la apărare al întreprinzătorului şi accesul real la justiţie (contestarea unei decizii în termen de 24 h la instanţa de contencios administrativ competentă făcând imposibilă angajarea unui avocat şi formularea unei cereri de chemare în judecată corespunzătoare).
Reprezentanţii IMM-urilor apreciază că proiectul de lege instituie o competenţă de monopol pentru exercitarea activităţilor de autorizare şi marcare a metalelor preţioase, cu direcţionarea veniturilor foarte mari aferente către indemnizaţii de performanţă şi privilegii pentru personalul ANPC, "fără limite şi cu încălcarea principiilor legii salarizării unice a personalului bugetar", deşi de la bugetul de stat se asigură toate cheltuielile de funcţionare a autorităţii.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a formulat 21 de amendamente pentru îmbunătăţirea prevederilor Regulamentului ANPC şi a solicitat tuturor partidelor parlamentare şi preşedintelui Senatului susţinerea şi valorificarea amendamentelor formulate, care vizează în principal corelarea atribuţiilor şi drepturilor ANPC cu atribuţiile celorlalte autorităţi publice, "cu respectarea Constituţiei şi a principiilor statului de drept". CNIPMM cere reglementarea funcţiei preventive, de informare şi îndrumare în domeniile sale de competenţă deoarece scopul ANPC trebuie sa fie în primul rând unul de informare şi îndrumare şi doar în subsidiar unul de sancţionare.
CNIPMM cere, de asemenea, stabilirea unor limite clare ale amenzilor, în raport de gravitatea, durata faptei şi consecinţele negative înregistrate, cuantumul amenzilor să fie între unul şi 25 de salarii minime pe economie – 12.500 lei, precum şi reglementarea obligaţiei virării la bugetul de stat a taxelor încasate din activităţile de monopol pentru autorizarea, marcarea metalor preţioase.