toata lumea tinde sa se gandeasca la companii multinationale si la sume de ordinul milioanelor de euro. Putini insa iau in considerare micile investitii straine din Romania. Gestul austriacului Michael Skolet de a-si reloca mica afacere cu o spalatorie auto de la Viena la Bucuresti ar putea trece in ochii multora ca fiind cel putin hazardat. O spalatorie buna din capitala austriaca poate inregistra lunar o cifra de afaceri de 100.000 de euro. Skolet si-a facut calculele, a studiat piata romaneas
toata lumea tinde sa se gandeasca la companii multinationale si la sume de ordinul milioanelor de euro. Putini insa iau in considerare micile investitii straine din Romania. Gestul austriacului Michael Skolet de a-si reloca mica afacere cu o spalatorie auto de la Viena la Bucuresti ar putea trece in ochii multora ca fiind cel putin hazardat. O spalatorie buna din capitala austriaca poate inregistra lunar o cifra de afaceri de 100.000 de euro. Skolet si-a facut calculele, a studiat piata romaneasca si a observat un lucru interesant: la Bucuresti, costurile de operare sunt de circa opt ori mai mici decat cele de la Viena. In plus, daca investitia in aparatura necesara spalatoriei este la fel de mare ca si cea din Austria, pretul terenului la Bucuresti este de circa zece ori mai mic. Insa unul dintre principalele sale argumente a fost cresterea exploziva a pietei auto romanesti, ceea ce tradus pentru business-ul sau inseamna o baza solida si in crestere de clienti.
Multinationalele au tras dupa ele afacerile mici
Cu toate acestea nu a venit oricum in Romania. A adus o spalatorie noua, asa cum functioneaza in Vest. Dupa sase luni de functionare, firma Tunnel Car Wash a ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ un miliard de lei pe luna. Desi nu atinge inca performantele unei spalatorii vieneze, Skolet spune ca tendintele de crestere sunt mai mult decat promitatoare. „In vreme ce la Viena piata este plafonata, aici abia incepe sa creasca“, spune omul de afaceri. Daca pana acum fluxul investitional dinspre Occident era sustinut aproape in exclusivitate de companii de talie mare, lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. Multi investitori de talie mica din Vest incep sa ia piata romaneasca in considerare pentru planurile de afaceri. Prezenta multinationalelor pe piata romaneasca si, mai ales, rezultatele obtinute de acestea, au fost traduse ca o garantie in plus pentru investitorii mici si mijlocii occidentali. Acum afluxul acestora este asteptat sa creasca. Analistii vorbesc despre cel putin doua tendinte. In primul rand, sunt investitorii care observa un anumit deficit de servicii sau produse pe piata romaneasca si incearca sa il speculeze. De multe ori, Romania este chiar primul pas pe care acestia il fac in lumea afacerii. Alte ori este vorba de prima incercare de extindere peste granita a unor afaceri care pana atunci activasera in tara de origine. „In functie de stadiul de dezvoltare a economiei tarii gazda, aceste investitii exploateaza uneori lipsa unor produse sau servicii care pot fi importate din tara investitorului“, observa analistul financiar Dragos Cabat.O a doua categorie este cea a companiilor mici care gasesc oportunitati de export in tara investitorilor a unor produse fabricate in Romania la preturi mai mici. Deci, atat in Romania, cat si in tarile din zona, ideile de afaceri ale micului investitor au la baza comertul international dintre tara gazda si tara lui de origine.“ Desigur, mai exista si varianta micilor manufacturieri care parasesc propria tara in cautarea altor zone care ofera potentialul unor profituri superioare“, adauga Dragos Cabat. In ultimii ani, se observa prezenta pe piata romaneasca a unei a treia categorii de investitori mici. Este vorba de companii mici care incearca sa patrunda pe piata Uniunii Europene indirect, investind in tarile care vor adera in viitor la spatiul comun european, la costuri si in conditii de concurenta mai reduse. In urma cu zece ani, cand a decis sa infiinteze in Romania, la Targu Mures, o mica agentie de turism, francezul Jean Michel Corbet a observat ca sectorul turistic romanesc era in formare. „Nu am vrut sa investesc de la inceput prea mult pentru ca riscul era prea mare. Un strain trebuia sa fie prudent in acele vremuri cand nu se stia in ce directie va merge Romania“, isi aminteste Corbet. Afacerea lansata impreuna cu un asociat roman are astazi o cifra de afaceri de peste cinci milioane de euro pe an si este centrata pe ticketing si organizarea de circuite in Romania pentru turistii straini. „Cu toate ca sunt francez, doar 30% din turistii pe care ii aducem in tara sunt conationali de-ai mei“, explica Jean Michel Corbet. El spune ca nu regreta deloc faptul ca a ales sa investeasca in Romania, motivul fiind legat de perspectivele foarte bune de crestere. De altfel, serviciile par a fi lozul castigator pentru micile investitii din afara. In acest domeniu, cartile par a fi facute special pentru companii straine. In Romania, calitatea si concurenta sunt slabe in zona serviciilor.
Companii mari, investitii mici
• In ultima vreme, in randul companiilor straine mari exista tendinta de a externaliza anumite operatiuni specifice, in scopul de a reduce costurile operationale.
• Acestea muta cu totul operatiunile in locatii mai ieftine. Alteori sunt constituite firme mai mici care preiau numai anumite atributii ale companiei mama.
• Termenul de investitie mica“ trebuie privit insa relativ la marimea investitorului. Nu putem spune ca o companie mare a facut pe piata romaneasca o investitie mica, ci numai ca firma mama a dorit sa mute in Romania productia unui component sau prestarea unui serviciu din cele pe care le ofera la nivel international.
• Cu siguranta insa, vom vedea in viitor o continuare a acestei tendinte, cu conditia ca Romania sa pastreze avantajele de cost fata de tarile din UE sau SUA, si sa respecte normele de calitate impuse de firma mama.