programul SAPARD (prescurtare de la Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) a pus de o parte 120 de milioane de euro prin intermediul Masurii (suprogramului) 1.1. Estimarile initiale ale autoritatilor vorbeau de aproximativ 1.900 de agenti economici cu business-uri in industria carnii, laptelui, vinului, pestelui sau prelucrarii cerealelor, fructelor si legumelor, care ar fi putut deveni clienti SAPARD. Dupa doi ani de functionare, Agentia SAPARD, structura care ge
programul SAPARD (prescurtare de la Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) a pus de o parte 120 de milioane de euro prin intermediul Masurii (suprogramului) 1.1. Estimarile initiale ale autoritatilor vorbeau de aproximativ 1.900 de agenti economici cu business-uri in industria carnii, laptelui, vinului, pestelui sau prelucrarii cerealelor, fructelor si legumelor, care ar fi putut deveni clienti SAPARD. Dupa doi ani de functionare, Agentia SAPARD, structura care gestioneaza programul, nu a primit decat 184 de proiecte, adica mai putin de 10% din potential. Nu inseamna ca 184 de societati au proiecte in derulare sau deja incheiate. Cam 50 de proiecte au fost respinse deoarece nu indeplineau criteriile de eligibilitate. Cele 137 de proiecte ramase, in valoare de 69 de milioane de euro, sunt realizate de un numar mult mai mic de societati, din moment ce exista firme care au luat chiar si patru proiecte SAPARD.Sectorul „carne, produse din carne si oua” are 61 de proiecte in derulare sau deja incheiate. „Programul SAPARD a fost folosit bine doar de producatorii mari si cei mijlocii. Cam 15-20 de societati au cumulat majoritatea proiectelor”, spune Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC). Nu toti producatorii de carne sunt insa multumiti de SAPARD. „Dupa privatizare, statul mai detine pachete reziduale la societatile avicole, fapt care a impiedicat accesarea banilor europeni. Una din conditiile SAPARD este ca firma solicitanta sa fie 100% privata”, constata cu tristete Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari. El mai spune ca doar doua societati avicole au reusit sa „prinda” finantare SAPARD. Pe langa carne, si marii jucatori din domeniul procesarii laptelui reprezinta un castigator net al programului SAPARD. „Circa 20 de producatori, care reprezinta cam jumatate din capacitatea de procesare a sectorului, deruleaza 38 de proiecte”, arata Florin Popescu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL).Dupa carne si lapte, vinul este alt domeniu care a castigat de pe urma programului SAPARD, avand la activ 14 proiecte in derulare sau terminate. „Nu suntem multumiti de ritmul de asimilare a fondurilor, stim insa ca exista probleme care i-au indepartat de banii europeni pe multi producatori de vin. Banii necesari pentru a porni un proiect lipsesc multor vinari”, spune Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patonatului Viei si Vinului. Totusi, situatia din cazul vinului pare stralucita fata de ce se intampla in cazul zaharului sau al uleiului. „De ani de zile, fabricile de zahar nu au inregistrat profit, conditie obligatorie pentru contractarea unui program SAPARD. Speram sa accesam fonduri prin intermediul altor masuri, cum ar fi cele referitoare la epurarea apelor industriale”, afirma Ioan Armenean, presedintele Patronatului „Zaharul”. „Programul pare cam birocratic, nu am incercat sa accesam fonduri prin intermediul sau. Avem surse de finantare, asa ca ne intereseaza mai mult efectele programului SAPARD asupra furnizorilor nostri de materie prima”, spune Robert Arsene, directorul general al Bunge Romania, cel mai mare jucator de pe piata autohtona a uleiului. Potrivit lui Viorel Zichil, presedintele patronatului din industria uleiului, un proiect SAPARD, de pana in doua milioane de euro, este destul de mic pentru un procesator de ulei. Asteptata crestere a valorii maxime a unui program, de la doua la patru milioane de euro, va da lumina verde pentru alti colosi din industrii care pana acum au stat pe tusa. „Am eliminat o serie de probleme si speram sa vedem in curand derulandu-se 25 de proiecte aflate pana acum in asteptare”, observa si Aurel Popescu, presedintele patronatului de profil. Evident, proiectele sunt ale unor mari procesatori. „Soriceii” industriei alimentare trebuie sa se multumeasca cu firimiturile ramase dupa festinul dinozaurilor.
SAPARD este poama amara pentru o buna parte a industriei alimentare
Favorizatii
Marii producatori privati
Societatile private, care au crescut rapid in anii 90, au reusit sa aibe puterea financiara de a accesa proiecte SAPARD. Fostele intreprinderi de stat au ramas in urma.
Industriile care au primit investitii si subventii masive
Procesarea carnii si a laptelui au beneficiat de facilitati, subventii si o cerere in crestere, fapt care a stimulat aparitia jucatorilor puternici.
Afacerile autohtone
Patronii autohtoni au fost mult mai receptivi la oferta SAPARD decat investitorii. Acestia din urma sunt mai interesati sa-si asigure baza de materii prime prin intermediul finantarilor europene.
Perdantii
Micile afaceri
Producatorii locali nu au banii necesari sa-si cofinanteze proiectele SAPARD.
Sectoarele cu sechele
Multe societati avicole si din vinificatie au avut parte de situatii incerte, legate de privatizare si atribuirea titlurilor de proprietate, fapt care le-a exclus din calculele Agentiei SAPARD.
Societatile aflate in situatii exceptionale
Societatile care aveau unitati de procesare in orase, cum ar fi unele firme de morarit si panificatie, nu au beneficiat pana acum de bani SAPARD, program orientat catre zona rurala.