Aceasta pentru ca, in cazul unei crize reale, graul din import nu ajunge la preturi cu mult mai mari decat cel din productia interna, singura conditie fiind suspendarea taxelor vamale. „Nu mai are nici un rost sa discutam despre „criza graului, a painii sau cum mai vor sa-i spuna cercurile de interese. Atata timp cat piata internationala ofera acest produs, populatia nu are de ce sa sufere. A nu se confunda consumatorul de paine cu producatorul de grau. Pentru cel din urma care, evident, are de suferit, avem la dispozitie posibilitati concrete de sprijin,,, spune Ilie Sarbu, ministrul agriculturii. In mod normal, in perioada imediat urmatoare recoltarii, pretul graului din productia interna se situeaza in jurul a 100 – 105 dolari tona. In cazul in care se ajunge la concluzia ca recolta este insuficienta si se apeleaza la importuri, conform calculelor agentilor economici, pretul la care ar ajunge acest grau la poarta morilor ar fi de maximum 125 dolari tona, un pret chiar mai mic decat cel la care s-au aprovizionat morile in ultima jumatate de an. In aceste conditii, o scumpire semnificativa este nejustificata. „Ceea ce s-a vehiculat in ultimul timp sunt pure speculatii. Nu poti spune acum cu cat se va scumpi painea,,, spune Viorel Marin, presedintele Asiciatiei Nationale a Morarilor, ANAMOB. Acestea ar fi datele simplificate ale problemei graului, pentru ca in Romania principiile economiei de piata nu functioneaza, astfel ca interesele unor centre de influenta pot decide evolutii de pret anormale. „In cazul in care se apeleaza la importuri fara taxe vamale, trebuie sa fim foarte atenti la cei care vor aduce acest grau, pentru ca prin intelegeri pot impune preturi nejustificat de mari, date fiind rezervele limitate. Trebuie facut astfel ca pe piata graului din import sa avem o concurenta intre operatori,,, avertizeaza Adrian Porumboiu, presedinte SC Mopan.
Importurile fara taxe sunt asteptate abia anul viitor
O alta problema pe care o presupune importul o reprezinta momentul in care se decide acordarea de facilitati. In cazul in care din balanta realizata dupa recoltare se dovedeste ca nu exista suficient grau, este firesc sa se apeleze la importuri, dar momentul in care se va suspenda taxa vamala trebuie ales cu grija. „Consider ca trebuie asteptata consumarea stocurilor din productia interna, pentru ca agricultorii sa poata obtine un pret bun, astfel incat sa poata relua productia,,, considera Sorin Dogaru, director SC Interagro, unul dintre cei mai mari producatori de grau din tara. „Din datele provizorii, reiese ca problema importurilor nu se va pune decat la inceputul anului viitor. In nici un caz imediat, cum si-ar dori unii,,, anunta Ilie Sarbu.
In ultimii ani, o data cu consolidarea unor producatori importanti de grau, comerciantii sadea au pierdut din influenta de pe piata, aceasta pentru ca s-au lovit de interesele tot mai bine sustinute ale acestor mari producatori. Totusi, conditiile din acest an ar putea „reactiva,, persoane intrate intr-un con de umbra, cum este Trita Fanita.
Pentru marile societati, productia redusa de grau este compensata de castigul de la alte culturi sau datorita faptului ca pe suprafete extinse numai unele parcele sunt afectate de seceta. „Cele 12.000 ha cu grau le avem repartizate in patru judete. In Teleorman si Prahova productiile sunt de peste 4.000 kg/ha, in timp ce in Ialomita si Calarasi avem cazuri in care nu scoatem nici 1.000 kg/ha,,, afirma Sorin Dogaru. O alta metoda de compensare a pierderilor pentru societatile mari o reprezinta lantul integrat. „La noi, agricultura reprezinta 40 la suta din activitate, iar prelucrarea, 60 la suta. In aceste conditii, putem acoperi pierderile din recolta de grau prin castigul de pe lantul moara – fabrica de paine,,, spune Adrian Porumboiu.
Micii agricultori vor avea cel mai mult de suferit de pe urma secetei. „Nu se pune problema ca ei vor influenta pretul graului pentru panificatie, pentru ca experienta ultimilor ani a demonstrat ca acesta nu este o materie prima de calitate si nu ar trebui luata in considerare la nici o balanta a graului de panificatie,,, considera Sorin Dogaru. Micii producatori vor suferi pentru ca nu vor mai avea grau pentru animale, asa ca fie vor taia din ele, fie vor cheltui mai mult pentru furaje. Totodata, vor plati mai mult pentru paine, pentru ca nu vor mai avea grau sa si-o faca in casa. „Multe terenuri vor ramane nelucrate anul viitor, pentru ca micii agricultori nu vor avea bani,,, avertizeaza Adrian Porumboiu.
Victime adiacente ale acestei secete sunt proprietarii de spatii de depozitare. „Productia redusa inseamna cantitati si mai mici in silozuri, deci veniturile proprietarilor vor fi diminuate,,, spune Ioan Scurteli, presedintele Asociatiei ANCER.
Suprafetele extinse, avantaj niculae
· Suprafata de teren lucrata: 32.000 ha
· Spatii de depozitare: 650.000 tone
· Ferma porci capacitate 60.000 capete
· Fabrica de ulei de 400 tone/zi
· Fabrica de zahar
· Mori, brutarii
· Fabrica de alcool capacitate 20 t/zi
· Doua combinate chimice, Sofert si Azochim
· Rafinaria „Astra romana,,
· Societatea de asigurari, Asirom
Ioan Niculae cu un ochi rade, cu altul plange. In Teleorman si Prahova
productia de grau va fi de peste
4.000 kg/ha, in timp ce in Ialomita
si Giurgiu, nu va depasi 1.000 kg/ha.
Porumboiu a pierdut la grau, asteapta porumbul
· Suprafata de teren lucrata: 30.000 ha
· Spatii de depozitare: 180.000 tone
· Ferma vaci
· Fabrica de ulei
· Mori, brutarii
Seceta nu va afecta afacerile lui
Porumboiu, in cel mai rau caz nu-si va mai permite investitii importante. Aceasta pentru ca profitul din partea de procesare va trebui sa acopere din pierderile cauzate de inghet si seceta.
Insula mare a brailei trece graul pe planul doi
· Cand a fost nevoit sa aleaga intre
calitatea de om de afaceri si cea de parlamentar, Culita Tarata a trecut
responsabilitatea Insulei Mari a Brailei in sarcina lui Claudiu Buzdugan.
· Suprafata cultivata de SC Trei Brazi este de 60.000 ha, din care 56.000 ha in Insula.
· Dupa ce anul trecut numai prin
compromiterea rapitei a pierdut circa 2,5 milioane de dolari, anul acesta de pe cele 16.000 ha cu grau se asteapta o productie de numai
1.500 kg/ha, de trei ori mai mica fata de cat se estima initial.
· In Insula se urmareste reducerea suprafetei cultivate cu grau in favoarea plantelor tehnice. „Cea mai rentabila cultura este soia. Se castiga cu cel putin 100 de dolari mai mult la hectar,,, spune Buzdugan.
