Poate că atunci când ieşi în oraş ţi-ai dori să bei o bere, dar nu o marcă de bere cunoscută, din largul sortiment românesc sau internaţional, pe care o poţi bea oriunde, ci o bere specială, produsă de micro-berăria restaurantului. Din păcate, pentru astfel de preferinţe posibilităţile sunt foarte limitate pentru o ţară cu 21 de milioane de locuitori.
Unul dintre motivele pentru care segmentul este slab reprezentat în România este lipsa de susţinere a autorităţilor, care, în loc să ia în considerare potenţialul turistic al micro-berăriilor de restaurant, le tratează de pe poziţii egale cu marile fabrici care produc milioane de hectolitri.
Berea casei de la Caru’ cu Bere, produsă la fabrica Tuborg
Unul dintre oamenii de afaceri care au făcut demersuri în această direcţie este Dragoş Petrescu, proprietarul reţelei City Grill şi al restaurantului Caru’ cu Bere.
Succesul avut cu redeschiderea restaurantului Caru’ cu Bere, în 2006, l-a determinat pe Petrescu să continue inaugurarea de restaurante în clădiri istorice din centrul Bucureştiului. În toamna acestui an, omul de afaceri a deschis, în clădirea care găzduia Casa Bucur, restaurantul Hanu’ Berarilor Intrerbelic, iar în toamna lui 2010 urmează City Grill Beer Garden, într-o veche vilă de pe bulevardul Pache Protopopescu.
Şi pentru că atmosfera vechiului Bucureşti trebuie însoţită de o bere aparte, atât meniul restaurantului Caru’ cu Bere, cât şi cel de la Hanu’ Berarilor Intrerbelic include sortimentul „berea casei”, fabricat de către producătorul berii Tuborg, compania United Romanian Breweries Bereprod (URBB), la fabrica sa din Pantelimon.
Referitor la această colaborare, preşedintele URBB, Shachar Shaine, spune pentru capital.ro că „reţeta pentru «berea casei» este dezvoltată de către partenerii noştri (City Grill, n.r.), cu ajutorul maeştrilor noştri berari care au oferit consultanţă, astfel încât produsul final să fie unul conform cu specificul pieţei”.
Deşi anul acesta s-a remarcat o tendinţă a scăderii consumului de bere în segmentul HoReCa, ieşirile în oraş fiind mai rare, Petrescu apreciază că segmentul de consum de bere în restaurant este nedezvoltat. „Nu sunt suficiente berării vestite, iar noi credem că este piaţă pentru berea produsă în restaurant”, mai spune omul de afaceri.
Pasul următor: berea produsă direct în restaurant
„Berea casei” cu siguranţă a fost un succes în restaurantele lui Dragoş Petrescu, ţinând cont că, în cazul restaurantului de pe Pache Protopopescu, fosta clădire a Bibliotecii Metropolitane, omul de afaceri a trecut deja la pasul următor, producerea de bere în locul în care o poţi şi bea.
Astfel, restaurantul City Grill Beer Garden, care va fi deschis în septembrie – octombrie 2010, va avea propria berărie. Echipamentele pentru producerea berii au fost achiziţionate de Petrescu din Germania, au costat 200.000 de euro şi îi vor permite omului de afaceri să producă mai multe sortimente de bere filtrată şi nefiltrată. În total, proprietarul City Grill va investi 2,8 milioane de euro în restaurantul de pe Pache Protopopescu, sumă care include achiziţia clădirii şi amenajarea acesteia.
Potrivit lui Dragoş Petrescu, firma care îi produce sortimentele de berea casei, producătorul berii Tuborg, va investi, alături de el, în amenajare şi în microberăria restaurantului City Grill Beer Garden.
„Ei (URBB, n.r.) vor investi alături de noi în amenajare şi în micro-berărie. Beneficiul din parteneriatul nostru la nivel de grup este expunerea vizuală pe care o au în toate restaurantele şi cafenelele noastre”, a spus Petrescu.
La rândul său, Shachar Shaine spune că micro-berăriile, care sunt un fenomen raspândit la nivel european, au ajuns în cele din urmă şi în România. „Ţinând cont de colaborarea foarte bună avută cu City Grill, ne-am implicat în dezvoltarea de către acesta a unei micro-berării, oferindu-i consultanţă în ceea ce priveşte procedeul de producţie şi tehnologiile aferente. Investiţia noastră este, deci, una de know-how, punând în această colaborare expertiza noastră în fabricarea unor produse de calitate”, a adăugat preşedintele URBB.
Mai mult de 2 ani pentru obţinerea aprobărilor
Demersurile pentru punerea în funcţiune a micro-berăriei s-au dovedit extrem de dificile pentru Dragoş Petrescu, în condiţiile în care statul nu face diferenţa între o berărie de restaurant şi o fabrică cu o capacitate de un milion de hectolitri pe an, solicitând aceleaşi documente şi „sute de avize”.
„Am întâmpinat dificultăţi cu aparatul birocratic românesc, care nu face diferenţa între un restaurant şi o fabrică de bere şi îţi cere să treci prin toţi paşii ca şi cum ai face o fabrică de bere şi îţi cer sute de avize”, explică Petrescu.
Omul de afaceri spune că a început demersurile pentru autorizarea micro-berăriei cu un an şi jumătate în urmă, după achiziţia clădirii în 2007 şi estimează că acesta vor mai dura încă un an.
Mini-fabricile de bere, afacere omorâtă din faşă de autorităţi
Proprietarul City Grill consideră că statul nu stimulează sub nicio formă mica producţie de bere este împărtăşită şi de Vifor Verşescu, preşedintele Patronatului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România. Petrescu crede că lipsa micro-berăriilor, care ar fi jutat şi la dezvoltarea turismului, este rezultatul dezinteresului statului faţă de acest sector, pe care l-a fiscalizat la fel ca fabricile de bere care produc industrial.
Verşescu spune că, la începutul anilor ’90, imediat după Revoluţie, au apărut circa 70-80 de mini-fabrici de bere, dar aceste au dipărut cu timpul, pentru că autorităţile le-au tratat la fel ca pe marii producători. „Statul nu a protejat deloc astfel de mici berării, care ar fi fost benefice şi pentru turism, taxându-le ca pe marii producători”, a declarat Verşescu.
În afara micro-berăriei lui Dragoş Petrescu trebuie menţionat că şi fostul restaurant Becker Brau din Capitală a beneficiat la rândul său de o astfel de instalaţie. Aflat iniţial pe Calea Rahovei, mutat apoi în apropiere de Piaţa Alba Iulia, restaurantul a fost închis în toamna acestui an, lăsând din nou un oraş de peste 2 milioane de locuitori cu nicio posibilitate de a consuma bere fabricată direct în restaurant.
În condiţiile în care statul mai mult pune piedici decât sa îi ajute pe micii întreprinzători, este de înţeles de ce nu există şi în România astfel de restaurante. În lupta cu birocraţia, Petrescu, împreună cu alţi proprietari de reţele de restaurante şi cafenele, au înfiinţat Asociaţia Restaurantelor din România, care îşi propune să uşureze demersurile proprietarilor în relaţia cu statul.
