Propunerea guvernului de a impozita veniturile microîntreprinderilor în funcţie de numărul de salariaţi nu a trecut de Parlament. Prin urmare, cota de impozit rămâne 3% şi este mai avantajoasă decât varianta guvernului care ar fi însemnat că rata efectivă de impozitare ar fi crescut la 4,5%-5% în funcţie de numărul de salariaţi.
Mai mult, cota va fi de 1% în primele 24 de luni de la data înregistrării pentru persoanele juridice române nou înfiinţate care au cel puţin un salariat, iar acţionarii/asociaţii nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice. Cota se va aplica până la sfârşitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Condiţia referitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se face în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice.
Conform noului Cod Fiscal, salariatul este persoana angajată cu contract individual de muncă, cu normă întreagă, potrivit Codului Muncii. Condiţia privind salariatul se consideră îndeplinită şi dacă micronîntreprinderea are persoane angajate cu contracte individuale de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi sau are încheiate contracte de administrare sau mandate, cu remunerația cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
În varianta guvernului, grila de impozitare a microîntreprinderilor avea cote diferenţiate în funcţie de numărul de salariaţi. Având în vedere că angajatul ar fi trebuit să aibă normă întreagă, urmând să fie plătit cel puțin cu salariul mimim brut pentru opt ore pe zi, rata efectivă de impozitare ajungea la 4,5%-5%. Cotele propuse erau de 1% pentru microîntreprinderile care aveau peste doi salariaţi inclusiv, 3% pentru cele cu un salariat şi 3% plus 1.530 lei trimestrial pentru cele fără salariaţi. Prin urmare, și microîntreprinderile fără salariaţi ar fi plătit taxele aferente unui salariu minim. Argumentul Ministerului de Finanţe era că 300 mii din cele aproape 500 mii de microîntreprinderi funcţionează fără salariaţi, ceea ce ar demonstra că angajaţii sunt plătiţi la negru şi că micile firme sunt folosite ca vehicule pentru încasarea mascată a salariilor.
Condiţii pentru microîntreprinderi
Pot opta pentru impozitarea veniturilor cu 3% societăţile care au venituri din alte activităţi decât din sectoarele financiar-bancar, asigurări-reasigurări, piaţă de capital, jocuri de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi a gazelor naturale.
Microîntreprinderile trebuie să obţină venituri din alte surse în afară de consultanţă şi management în proporţie de peste 80% din veniturile totale.
Nivelul total al veniturilor rămâne plafonat la 65.000 euro, echivalentul în lei fiind calculat la cursul de schimb de la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Persoanele juridice ies din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă depăşesc plafonul de 65.000 euro sau obţin mai mult de 20% din venituri din consultanţă şi management şi trebuie să se înregistreze ca plătitoare de impozit pe profit. Criteriile sunt verificate pe baza veniturilor cumulate de la începutul anului fiscal.
Codul fiscal a fost votat de Parlament pe 24 iunie şi urmează să fie publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016.
