Miercuri se împlinesc 33 de ani de la începutul Revoluției din 1989 de la București

Astăzi, 21 decembrie 2022, se împlinesc 33 de ani de la Revoluția din 1989, evenimentul care a dus la căderea regimului comunist din România. Ziua de 21 decembrie a fost o zi crucială în ceea ce privește Revoluția din 1989 întrucât atunci s-au extins protestele în mai multe orașe mari din țara noastră, iar reacția violentă a forțelor de ordine a amplificat revolta.

Protestele de pe 21 decembrie 1989 au început încă de la primele ore ale dimineții. De exemplu, la Sibiu, unde prim-secretarul judeţenei de partid era Nicu Ceauşescu, fiul cel mic al lui Nicolae Ceaușescu, au ieșit în stradă mii de oameni pentru a proteste împotriva regimului comunist.

La Braşov, unde pe data de 15 noiembrie 1987 avusese loc prima manifestație anticomunistă din România, zeci de mii de oameni au protestat în fața sediului Comitetului Judeţean PCR, actuala Prefectură, în timpul la Timişoara, au loc proteste pentru a șasea zi consecutiv. Zeci de mii de oameni au protestat împotriva comunismului, instituindu-se astfel „Frontul Democratic Român din Timişoara”.

La București s-a desfășurat atunci un miting de amploare, iar pentru prima data în ultimii 24 de ani, Nicolae Ceaușescu a fost huiduit în timpul unui discurs menit să calmeze populația.

PCR, îngrijorat de proteste

Protestele au stârnit îngrijorarea Partidului Comunist Român (PCR), motiv  pentru care la sediul Comitetului Central al PCR s-a desfăşurat şedinţa Comitetului Politic Executiv, în cadrul căreia s-a discutat despre protestele din Timişoara. Nicolae Ceauşescu a propus atunci mărirea salariilor şi majorarea ajutoarelor sociale. În încercarea de la înăbuși manifestațiile anticomuniste, în Piața Republicii a avut loc un miting organizat de PCR, unde oamenii au primit pancarte pe care erau scrise mesaje care condamnau revoltele de la Timișoara și au fost puși să își arate solidaritatea față de PCR. Întreaga manisfestație a fost transmisă în direct de Televiziunea Română (TVR).

În timpul acelui mitingului, Nicolae Ceaușescu a ținut un discurs special, însă a fost întrerupt de protestatarii care au început să îl huiduie. Vizibil surprinsă de reacția oamenilor, Elena Ceauşescu a încercat să îi liniștească, iar transmisiunea TV a fost întreruptă.

Nicolae Ceauşescu a plecat de la balconul de unde le vorbea oamenilor pentru câteva minute, apoi a revenit și le-a promis oamenilor că va lua măsuri pentru a îmbunătăți nivelul de trai din România şi protecţia socială. Discursul său nu a avut efectul scontat, iar oamenii au continuat să protesteze împotrica dictaturii. „Democraţie !”, „Libertate!”, „Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, „Jos Ceauşescu!”, spuneau oamenii.

În acea seară, Nicolae Ceaușescu a organizat o teleconferinţă, în cadrul căreia a spus că acţiunile populare pun în pericol integritatea şi independenţa României. După lăsarea întunericului, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au dus în faţa hotelului Intercontinental, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forrţele de ordine au primit atunci ordin „să cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a stras în demonstranţii de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, mai multe persoane fiind ucise. Unii manifestanţi, majoritatea tineri, au fost arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor. După ce manifestanţii au fostalungaţi, unităţile de salubrizare au splălat asfaltul de sânge.

Acest incident a apris și mai mult spiritele. Protestele au luat o amploarea și mai mare, totul culminând cu arestarea lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale. Cei doi au fost judecați rapid și executați prin împușcare pe data de 25 decembrie 1989.

Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din 1989

Cu această ocazie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a depus la Troiţa din Piaţa Universităţii o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din 1989. Acesta a ţinut şi un moment de reculegere.

Klaus Iohannis a fost însoţit de consilierii prezidenţiali Ion Oprişor, Daniela Bârsan şi Delia Dinu şi consilierul de stat Cătălina Galer, relatează Agerpres.