În anii de criză, fenomenul fraudelor a luat amploare în asigurări. Pe piaţă se vorbeşte de “furăciuni” de peste 100 de milioane de euro. Angajaţii societăţilor de asigurare sunt, de multe ori, părtaşi la comiterea faptelor.
“Societăţile de asigurări se confruntă în ultima perioadă cu o înrăutăţire a ratei daunelor, mai ales în sectorul auto, şi cu o escaladare a fenomenului de fraudare de către clienţi”, spune preşedintele companiei Asirom VIG, Mariana Diaconescu. Aceasta a apreciat că poate fi o situaţie conjuncturală legată de criza economică şi financiară prin care încă trece România, situaţie care poate fi depăşită printr-o colaborare mai intensă cu intermediarii, pentru cunoaşterea mai bună a clienţilor, aşa cum există ca practică în sectorul bancar.
Două din zece despăgubiri ar putea fi fraude
Nimeni nu ştie exact dimensiunea fraudei în asigurări, din simplul motiv că, până acum, nimeni nu a realizat un studiu complet asupra fenomenului. Sau, dacă există, acest studiu nu a fost făcut public. Un lucru este însă cert: fenomenul ia amploare, iar acest lucru a fost confirmat pentru Capital chiar de către reprezentanţii unor societăţi importante de asigurare. Specialiştii vorbesc, informal, de fraude totale de peste 100 de milioane de euro, ceea ce, pentru o piaţă care abia dacă adună vânzări de două miliarde de euro anual, este foarte mult. Suma ar reprezenta circa 20% din despăgubirile totale plătite de asigurători pe zona auto, procentajul fiind confirmat şi de un sondaj efectuat de XPrimm, publicaţie care se adresează cu precădere specialiştilor în asigurări. Mai mult decât atât, cele 100 de milioane de euro reprezintă doar o estimare a pagubelor care vin din dosarele de daună fals declarate. Mai există, însă, încă un canal generator de fraude. Este vorba despre relaţia companiilor de asigurări cu brokerii, unde, de la debutul crizei până până în prezent, avem, de asemenea, o creştere. Fenomenul fraudelor afectează, în mod evident, stabilitatea companiilor, mai ales că CSA nu impune constituirea de provizioane, dar poate avea efecte pe termen mediu şi lung şi asupra asiguraţilor. În contextul în care societăţile de asigurare plătesc daune mai multe (indiferent dacă sunt reale sau fictive), ele vor fi nevoite să-şi recupereze pierderile, iar singura metodă prin care pot face acest lucru este creşterea preţurilor pe care le practică pentru poliţele auto (în principal RCA, pentru că aici sunt cele mai multe vânzări şi cele mai multe fraude).
Criza naşte monştrii
„Având în vedere efectele crizei, care se manifestă la nivelul întregii societăţi româneşti, era firesc ca acest fenomen să cunoască o escaladare în ultima perioadă de timp. Cu acest fenomen ne confruntăm şi în perioade de creştere economică, dar cu atât mai mult în condiţiile actuale“, explică, pentru Capital, Ovidiu Vădean, directorul Diviziei Prevenirea Fraudelor şi Control Intern din cadrul Asirom. De altfel, majoritatea specialiştilor cu care Capital a stat de vorbă confirmă expansiunea fenomenului.Oficialul Asirom descrie, în mare, şi una din modalităţile principale prin care o companie poate să fie furată sau indusă în eroare. „Frauda care se manifestă din exteriorul societăţii este cauzată de încercările efectuate de către diferite persoane de a obţine despăgubiri pentru accidente fictive sau de a majora despăgubirile din accidente reale. Privind frauda externă, ne referim la punerea în scenă a unor evenimente rutiere sau la asigurarea unor autovehicule deja avariate, dar nu excludem nici varianta de avizare multiplă – avizare cu bună ştiinţă – a daunelor la mai multe companii de asigurare“, spune Vădean.
Furăciuni cu maşini de lux
Oficialul Asirom dă şi un exemplu concret: „Un dosar de daună a fost avizat de către G.P. în baza asigurării de RCA pentru despăgubirea autoturismului marca Porsche Cayene înmatriculat în Bulgaria. Din analiza documentelor anexate dosarului de daună, rezultă că vinovat de producerea evenimentului rutier a fost numitul R.C., care a efectuat manevra de întoarcere a troleibuzului marca Ikarus, intrând în coliziune frontală cu auto Porsche Cayenne care circula din sens opus. Deşi avariile celor două autovehicule erau complementare, iar explicaţiile oferite de conducătorii auto clarificau şi justificau dinamica producerii riscului asigurat, au fost efectuate verificări şi investigaţii în urma cărora a rezultat că autovehiculul Porsche Cayenne fusese furat din Bulgaria şi i se schimbase seria de caroserie cu cea a unui alt auto similar ca marcă.“
Şi furăciuni cu boschetari
Un caz aparte este cel al lui Ion Gherase care, fără să ştie ce face, a ajuns patronul a 54 de firme care au obţinut din partea unor companii mari de asigurări dreptul de a vinde poliţe Casco şi RCA. Banii nu au mai ajuns în conturile firmelor emitente, ci direct în buzunarele celor care au gândit afacerea.
Pagubele au depăşit un milion de euro. Şi numele „conglomeratului“, cu sediul într-o casă părăsită, este menit să inducă în eroare: cele 54 de firme conţin şi titlul „Gherasig“. Pus de poliţie în faţa documentelor firmei, omul şi-a recunoscut semnătura, dar a spus că nu ştia că „a ajuns patron“. Motivul: „Periodic I.G. (n.r.: boschetarul) era contactat de un anume A, iar împreună cu acesta şi cu alte persoane mergeau la o terasă din Capitală, unde consumau alcool şi unde «un anume domn aducea câte un dosar cu multe documente», pe care persoana fără locuinţă le semna“, potrivit unei înştiinţări la Poliţie. Tranzacţiile se făceau deci „la o votcă mică“.
Mai departe, afacerea era preluată de persoane „serioase“, avocaţi sau foşti angajaţi ai firmelor de asigurări
Mână în mână cu angajaţii companiei
Fraudele de natură externă constituie însă partea uşoară pentru „detectivii“ societăţilor de asigurare pentru că, de multe ori, cei care încearcă să fraudeze compania au ajutor chiar din interior. „Există o categorie de fraudă externă care, de cele mai multe ori, este descoperită şi destructurată – dar alte reţele sunt atât de bine instrumentate, încât este foarte greu să fie eliminate. Cea mai complicată şi cel mai greu de descoperit este frauda externă cu ajutor din interior“, remarcă Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor de asigurare.
De altfel, identificarea şi eliminarea problemelor interne a devenit unul dintre obiectivele principale pentru majoritatea companiilor de asigurare. „Pentru noi e o bătălie, şi Omniasig are printre obiectivele sale şi limitarea acestor probleme. De obicei, există şi o relaţie internă în ceea ce priveşte fraudele. Ne luptăm tocmai pentru a elimina acele proceduri care favorizează anumiţi brokeri cu care lucrăm“, ne-a spus şi preşedintele unei societăţi mari de asigurare.