Pieţele financiare se aşteaptă ca miercuri liderii europeni să întrerupă şirul unor acţiuni tardive şi insuficiente pentru combaterea crizei din partea autorităţilor publice europene, scrie într-o analiză a X-Trade Brokers.
Liderii europeni este de asteptat sa anunte procentele de pierdere pe care investitorii în datoria Greciei vor trebui să şi le asume, cât şi detalii despre modul în care ar opera Fondul European de Stabilitate Financiară EFSF extins.
"Informaţii neoficiale sugerează că băncile ar accepta acum o pierdere de 40%, însă aripa dură a negociatorilor- între care îi putem bănui de maximă fermitate pe germani- pare să dorească un procent mai ridicat, de 50 – 60%, pentru a face cu adevarat sustenabilă pe termen lung datoria Greciei", a aratat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X- Trade Brokers.
In privinţa fondului de stabilitate, Franţa a făcut un pas înapoi faţă de cerinţa de implicare a Băncii Centrale Europene, care ar fi adus ulterior riscuri inflaţioniste.
"Câştigă teren modelul german de garantare a unei porţiuni din datoria unor state precum Italia şi Spania, care ar însemna efectiv o înmulţire a puterii de intervenţie de trei până la cinci ori, ajungându-se la un impact de ordinul 0,8 -1,3 trilioane de euro", a precizat Victor Safta.
Europenii au decis în plus că Italia va trebui sa facă mai mult pentru reducerea datoriei, singura cale de evitare a unui scenariu de tip Grecia.
Capitalizarea băncilor
Acordul privind injectarea de capital în bănci pentru a le aduce la un procent de 9% capital de bază din total active ponderate cu riscul este privit cu ochi buni de către investitori, mai scrie în analiza X-Trade Brokers.
Cu toate acestea, reducerea riscurilor s-ar putea face şi prin diminuarea creditării şi a expunerii faţă de economia reală, ceea ce ar frână creşterea economică şi aşa destul de fragilă în zona euro.
"Deciziile Europei de îmbunătăţire a capitalurilor băncilor şi de calmare a pieţelor pe termen scurt ar putea afecta creşterea pe termen lung. Până la urmă este o decizie grea, care trebuie luată însă cât mai rapid, amânarea sa făcând problemele tot mai dificil de stăpânit", a arătat Victor Safta.
Sectorul bancar român are în faţă o serie de provocări. Rata creditelor neperformante a continuat să crească, atingând 13,3% în trimestrul al doilea din 2011. Băncile mama ale instituţiilor financiare active în România nu vor mai fi în situaţia de a canaliza resurse financiare importante înspre Romania, întrucât sunt afectate de nevoia de capital de acasă.
Ce ar putea face Romania în aceasta situaţie în care nu se mai poate miza pe un salt al creditării care să stimuleze economia ?
"Răspunsul României trebuie să fie curajos şi creativ: să eliminăm pierderile din sistemul public- din companiile de stat- şi să creăm baza pentru dezvoltarea unor afaceri sănătoase printr-un sistem fiscal simplificat; să folosim eficient şi corect banii europeni pentru infrastructură; să nu luăm măsuri populiste înainte de a avea o dezvoltare sănatoasa. Şi, mai ales, să sprijinim domeniile cu valoare adaugată mare, inovaţia şi cercetarea, mai ales în sectorul IT", a mai spus Victor Safta.