Cazul generalului Zisu ar fi putut intra în atenția procurorilor de foarte multe ori, căci suntem ziariști care am scris despre acțiunile sale controversate începând de la jumătatea anilor 90. A fost implicat în mai multe scandaluri de natură penală începând cu prima parte a anilor 2000. Atunci era colonel și făcea parte din staful Clubului Sportiv al Armatei (CSA) Steaua, potrivit EVZ

Anchete penale cu duiumul

Este de notorietate acțiunea prin care Gigi Becali a intrat în combinație cu Ministerul Apărării, în 1999, pentru un schimb de terenuri, urmată apoi de preluarea echipei Steaua ca finanțator. În ambele cazuri, Zisu a fost „miez”, chiar dacă semnătura a aparținut ministrului liberal de atunci Victor Babiuc. Colonelul activa în cadrul Direcției Administrative și Servicii a MApN și a participat efectiv la schimbul de terenuri cu Becali și a fost de acord cu preluarea echipei Steaua. Gâtul și l-au frânt doar Victor Babiuc, ministru al Apărării Naționale, și generalul Dumitru Cioflină, fost secretar de stat în MApN și șef al Statului Major General. Babiuc a fost arestat și condamnat, iar Cioflină a fost anchetat și scos din Armată.

Cătălin Zisu a mers înainte, fără probleme. În 2003, la trei ani de la înaintarea în grad, colonelul Zisu era făcut general de președintele Ion Iliescu. Devenea cel mai tânăr general din istoria armatei. Avea doar 37 de ani. De la înălțimea funcției și gradului a declanșat războiul cu finanțatorul Gigi Becali. Avându-l alături pe colonelul Talpan, au înființat societatea pe acțiuni FC Steaua SA, iar apoi au deschis proces cerând ca Gigi Becali să nu mai poată folosi numele echipei Steaua, emblema și istoria clubului revenind Armatei.

Toate acestea, ca și un alt scandal cu profunde implicații penale în Bihor, când generalul Zisu a fost suspectat de trafic de influență, s-au terminat cu bine pentru el, șef al Direcției de Logistică și Înzestrare a Armatei. Sursele citate de presă susțineau că generalul avea protecție puternică și colabora cu procurorii ca să-i înfunde pe ceilalți sus-puși, ofițeri superiori și politicieni. A contat pentru cineva investigațiile jurnalistice? Nu.

Acum este pionul principal într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Instanța l-a pus sub control judiciar și l-a obligat să plătească o cauțiune de un million de lei, fiind suspectat că ar fi acordat ilegal un contract pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar din București companiei Garden Center Grup, deținută de omul de afaceri Ionel Olteanu.

De la o viață modestă la o avere imensă

În anul 2007, generalul Zisu și soția sa aveau venituri modeste și nu dispuneau de imobile și terenuri. Ani de zile, conform declarațiilor de avere, soții Zisu păreau niște săraci spre deosebire de alții: nu proprietăți, nu bani în conturi, nu mașini scumpe. Până după pandemie. Acum familia Zisu deține zeci de proprietăți. Plus că, conform procurorilor, la parcheziții s-au descoperit genți, îmbrăcăminte, bijuterii de firmă, ceasuri de lux, dar și 2000 de tablouri. Sunt fake-uri, iar tablourile sunt reproduceri după opere celebre sau lucrări ale unor pictori contemporani, a spus avocata generalului.

Tablourile pot duce ancheta către alte piste

De ce ar cumpăra un om 2000 de tablouri false, care ar putea fi prezentate ca originale, și să le țină depozitate într-o încăpere? Este obligatoriu ca procurorii să nu treacă cu vederea acest aspect și să ceară expertizarea lor.  Ar putea fi cheia îmbogățirii generalului.

Am investigat cândva mai multe cazuri despre rețele de traficanți de artă, extrem de bine puse la punct. Au fost grupări care au beneficiat de ajutorul unor experți autorizați de către Ministerul Justiției sau Ministerul Culturii. În urmă cu câteva săptămâni, chiar înainte cu puțin timp de reținerea generalului, am scris aici un editorial pe acest subiect, în contextul furtului de obiecte dacice din muzeul din Olanda. De aceea cred că miza acestei anchete ar trebui să fie legată nu numai de Afacerea Cimitirul, ci și de numărul impresionant de tablouri ale familiei Zisu.

Procurorii nu cred că au uitat că, în urmă cu mai mulți ani, într-o localitate din județul Ilfov  a fost descoperit un fel de atelier de pictură unde au găsit sute de reproduceri după tablouri celebre, purtând semnătura pictorului la fel de celebru. Ancheta a fost ținută la secret, la final spunându-se doar că un grup de pictori talentați făceau copii și le vindeau ca atare.

În decembrie 2021, un alt caz șoca opinia publică. Mai multe tablouri false au fost vândute de o galerie de artă din București.

Directorul-adjunct al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din Poliţia Română, Alexandru Enăchescu declara:

„Pentru alegerea unei lucrări, cumpărătorii aveau posibilitatea să se deplaseze unde le puteau vizualiza, iar în cazul în care se hotărau să le cumpere, se prezenta un certificat de expertiză, în acest fel fiind convinşi că sunt autentice. În perioada martie 2020 – decembrie 2021, galeria a reuşit să valorifice, către diverşi cumpărători din ţară, aproximativ 200 de tablouri, purtând în fals semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Camil Ressu sau Ştefan Luchian.

Pentru inducerea în eroare a cumpărătorilor, lucrările artistice ar fi fost însoţite de certificate de expertiză întocmite de un expert acreditat de către Ministerul Culturii, în care se menţiona în mod nereal că picturile, purtând în fals semnătura unor pictori celebri, ar fi aparţinut acestora”.

Nu știm încă de unde provin cele 2000 de tablouri ale generalului Zisu, dar tare aș vrea să aflu de la procurori că merg și pe pista aceasta, fără teamă de intervenția unor pile din cercuri sus-puse. După ce a făcut de râs Armata Română prin faptele sale, e imperios necesar să fie devoalat de toate secretele care l-au ținut în geamul unei instituții de mare importanță.