În centrul disputei: politica cancelarului faţă de solicitanţii de azil pe care partidul bavarez foarte conservator CSU ( Uniunea Creştin-Socială), parte a fragilei coaliţii guvernamentale create în martie, vrea să o înăsprească cu orice preţ.

Preşedintele acestei formaţiuni şi totodată ministru de interne, Horst Seehofer, a ameninţat duminică să demisioneze din cele două funcţii în faţa acestui impas, în cadrul unei reuniuni a CSU care a durat aproximativ zece ore la Munchen.

"Am spus că voi renunţa la cele două posturi şi îmi voi pune în aplicare această decizie în următoarele trei zile", a declarat el în noaptea de duminică spre luni.

În acest interval, discuţii de ultimă oră, la cel mai înalt nivel, sunt prevăzute luni după-amiază între partidul său şi formaţiunea de centru-dreapta a cancelarului CDU (Uniunea Creştin-Democrată) "cu speranţa de a se ajunge la un acord", a spus Seehofer.

Conflictul vizează tratamentul migranţilor care sosesc în Germania, dar care sunt înregistraţi deja în alte ţări din UE.

Ministrul vrea să-i întoarcă de la frontieră, ceea ce Angela Merkel refuză pentru a nu crea "efectul de domino" în Europa.

În cadrul mişcării sale, Seehofer a evocat trei scenarii. El a indicat că s-ar putea conforma sau ar putea să treacă peste obiecţiile Angelei Merkel şi să-şi impună propria decizia cu privire la întoarcerea migranţilor la frontiere – ceea ce ar antrena totodată destituirea sa şi destrămarea guvernului de coaliţie – sau să demisioneze. O opţiune pe care o preferă în această etapă.

O plecare a sa ar avea consecinţe potenţial grave pentru viitorul guvernului german.

Întrebarea ar fi dacă partidul ministrului va părăsi şi el coaliţia sau nu. Într-un astfel de caz, cancelarul ar fi lipsit de majoritate în Camera Deputaţilor, ceea ce ar deschide, fără îndoială, calea alegerilor anticipate.

Dar partidul bavarez ar putea de asemenea să-l înlocuiască pe Seehofer, ale cărui relaţii cu Angela Merkel s-au deteriorat, cu o personalitate mai flexibilă.

Deci nu va fi totuşi uşor de găsit luni un teren de înţelegere între cele două formaţiuni aliate de mult timp, dar pe poziţii adverse în prezent.

Angela Merkel rămâne de fapt inflexibilă. Şi ea a obţinut duminică seara la Berlin sprijinul cvasiunanim al conducerii partidului său CDU pentru a refuza orice decizie "unilaterală" naţională asupra migranţilor.

Acest ultim conflict în cadrul taberei conservatoare germane s-a declanşat spre jumătatea lunii iunie, când cancelarul a blocat proiectul ministrului său privind întoarcerea migranţilor la frontieră.

Dar el este în realitate cvasipermanent după decizia controversată luată în 2015 de Angela Merkel de a deschide frontierele ţării sale sutelor de mii de candidaţi la azil.

Partidul bavarez CSU nu a încetat de trei ani să denunţe această decizie şi să exercite presiuni pentru a obţine mai multă fermitate în materie de azil. Ofensiva sa pare să o vizeze pe Angela Merkel însăşi, percepută de acum ca un obstacol de curentele conservatoare cele mai dure din cauza unei politici considerate prea centristă.

Partidul CSU este, între altele, stimulat de perspectiva alegerilor regionale din octombrie în Bavaria, unde riscă să-şi piardă majoritatea absolută în faţa presiunii extremei drepte antiimigranţi.

Ministrul de interne i-a dat un ultimatum până la începutul lunii iulie Angelei Merkel, ameninţând că îşi va impune decizia de a întoarce migranţii de la frontiere în absenţa unor măsuri "echivalente" la nivel european.

Angela Merkel considera că poate să calmeze acest partid rebel, datorită măsurilor luate în cursul ultimului summit european pentru a reduce fluxurile de migranţi. Dar Horst Seehofer le-a calificat duminică drept "insuficiente".

Oricare ar fi soluţia crizei guvernamentale, Angela Merkel va ieşi un pic mai slăbită din punct de vedere politic, consideră observatorii.

După aproape 13 ani de când se află la putere, ea este de acum contestată în mod deschis în Germania pentru politica sa în domeniul migraţiei şi adeseori criticată în străinătate, în special în Europa de Est şi de către preşedintele american Donald Trump. AGERPRES