Cu resurse în euro diminuate, bancherii speră că 2009 va fi anul împrumuturilor în lei. Acestea rămân însă mai scumpe decât cele în valută şi au şanse mici de a restabili un ritm de creşftere a creditării mai mare de 10%.
Scăderea volumului împrumuturilor în lunile noiembrie şi decembrie a coborât ritmul de creştere a creditului de la peste 50%, la jumătatea anului trecut, la puţin peste 33% la sfârşitul lui 2008. În acelaşi timp, economiile persoanelor fizice şi juridice au avut o creştere de numai 17% în 2008, în condiţiile în care ponderea depozitelor şi disponibilităţilor băneşti la vedere în lei este de peste 60%.
Cât de viabilă este, în aceste condiţii, o creştere spectaculoasă a creditării în lei în 2009? Băncile au lansat deja campanii agresive de atragere de lichidităţi, prin majorări succesive de dobândă sau chiar prin negocieri directe cu clienţii importanţi, negocieri în urma cărora s-a ajuns să se ofere şi randamentele uriaşe, de 25% – 28% la lei.
Reprezentanţii Unicredit Ţiriac
Bank spun că „2009 va fi un an al schimbărilor în abordarea produselor şi serviciilor bancare. Băncile preconizează creşteri mai mici în domeniul creditării, dar cereri de credit şi clienţi eligibili vor exista“.
Creşteri modeste
Şansele unei creşteri spectaculoase a creditului în lei sunt diminuate de costul mare al acestora, dobânzile fiind aproape duble faţă de cele la euro. În noiembrie 2008, dobânzile medii la creditele în lei acordate populaţiei au crescut la 17,45%, de la sub 15% în luna precedentă, cea mai importantă majorare a dobânzilor efectuată într-o singură lună. În cazul creditelor de consum, majorarea a fost de 2,5 puncte procentuale, până la o dobândă medie anuală efectivă (DAE) de 22,79%.
Bancherii sunt convinşi că vor asista la o migrare a creditelor de pe valută spre lei, dar nu sunt siguri că împrumuturile în lei vor ajunge preponderente din 2009. „În ultimii ani, am avut un surplus de lichiditate în lei, care ne ajută acum să susţinem creditarea în lei. Şi depozitele atrase sunt mai mult în lei. Rămâne o problemă: depozitele sunt făcute pe termen scurt, iar creditele sunt acordate pe termen mediu şi lung şi nu putem să ne uităm numai la volumele depozitelor, ci şi la maturitatea lor“, spune Steven van Gronigen, preşedintele Raiffeisen Bank.
Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, arată că va continua strategia de încurajare a economisirii, începută încă de la sfârşitul anului trecut, iar Gerard Schereiner, preşedintele Volksbank, este singurul care riscă să prognozeze o creştere cu 10% a creditului neguvernamental în acest an.
Ritmul de creştere din 2009 va fi, probabil, cel mai mic înregistrat de România în ultimii cinci ani şi este determinat de criza financiară, lichiditatea scăzută din piaţă, dar şi de faptul că migrarea către împrumuturile în lei, mult mai scumpe decât cele în valută, va aduce băncilor mai puţini clienţi eligibili. Totuşi, la nivelul băncii pe care o conduce, Schereiner susţine că anticipează o pondere a creditelor în valută de 60% din totalul împrumuturilor, în condiţiile în care Volksbank este specializată pe credite imobiliare.
În ceea ce priveşte sustenabilitatea creditării în lei, aceasta ţine de strategia fiecărei bănci şi nu depinde în totalitate doar de sursele atrase sub formă de depozite. Mecanismele de trezorerie vin şi ele în susţinerea planului strategic al fiecărei bănci. Reprezentanţii Unicredit susţin că cererea de credite în lei ar putea fi totuşi sustenabilă la nivel sectorial. În acest sens, Volksbank anunţă că se va concentra anul acesta asupra creditării în domeniul produselor agricole şi a cofinanţărilor proiectelor derulate prin UE.
«În această perioadă, este bine să ne menţinem o lichiditate bună, şi asta înseamnă că nu putem folosi toate depozitele în lei pentru a da credite.»
Steven van Gronigen, preşedintele Raiffeisen Bank
Dobânzile la creditele în euro sunt mult mai mici decât la cele în lei, dar finanţarea în lei are avantajul că protejează clienţii de fluctuaţiile cursului de schimb, iar oferta băncilor de produse în valută este acum mai săracă
