Potrivit Wall Street Journal, pe măsură ce migrația atinge, la nivel mondial, niveluri record, în rândul economiștilor apare întrebarea dacă nu cumva unele industrii devin prea dependente de forța de muncă străină.
Mulți proprietari de afaceri spun că aducerea muncitorilor străini, slab calificați, a devenit esențială, pe măsură ce populația locală îmbătrânește și forța de muncă scade.
În plus, migrația contribuie la creșterea economică, deoarece migranții măresc populația și cheltuiesc bani.
Imigrația a explodat
Imigrația este acum de două până la trei ori peste nivelurile de dinaintea pandemiei în țări de destinație majore, inclusiv Canada, Germania și Regatul Unit.
În SUA, au sosit cu 3,3 milioane de imigranți mai mulți decât au plecat anul trecut, comparativ cu media din 2010, de aproximativ 900.000.
De exemplu, în Wisconsin, John Rosenow spune că este imposibil să găsească localnici care să lucreze la ferma sa de produse lactate. El se bazează pe 13 imigranți mexicani. Acest lucru i-a permis să evite să facă investiții costisitoare în roboți care pot ajuta la mulgerea vacilor.
În prezent, trei sferturi dintre muncitorii agricoli și 30% dintre lucrătorii din construcții și minerit din SUA sunt migranți. În general, migranții reprezentau 18% din forța de muncă din SUA în 2021, comparativ cu 16%, cu un deceniu mai devreme, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Deși a produs să reducă imigrația, Regatul Unit a cunoscut o creștere a numărului de migranți, după ieșirea țării din UE, pe măsură ce întreprinderile se luptă să găsească angajați. Peste 27% dintre asistentele Serviciului Național de Sănătate sunt din alte țări, față de aproximativ 14% în 2013, scrie Wall Street Journal.
În Germania, aproximativ 80% dintre lucrătorii din abatoare sunt migranți, estimează sindicatele.
Dezavantajele dependenței excesive
Dependența tot mai mare de forța de muncă importată, slab calificată, poate duce la o creștere mai slabă a productivității, care, în cele din urmă, determină extinderea economiilor, sugerează unele cercetări economice.
Un studiu din 2022 din Danemarca a constatat că firmele cu acces ușor la lucrătorii migranți au investit mai puțin în roboți. Cercetările din Australia și Canada sugerează, de asemenea, că migranții ar putea menține în viață firmele mai puțin rentabile.
În ultimii ani, creșterea productivității muncii a fost lentă în economiile avansate. În sectoarele agricole din SUA și Marea Britanie, productivitatea a scăzut în ultimul deceniu. În Japonia și Coreea, state care au politici de imigrare mai restrictive, aceasta a crescut cu aproximativ 1,5% pe an, arată datele
Pentru unii economiști, dependența de muncitorii importați atinge niveluri nesănătoase în unele locuri, înăbușind creșterea productivității, făcând întreprinderile să întârzie să găsească soluții mai durabile pentru deficitul de forță de muncă.
Aceste soluții ar putea include investiții mai mari în automatizare sau restructurări radicale, cum ar fi închiderea afacerii, care sunt dureroase, dar pot fi necesare pe termen lung, spun acești economiști.
„Odată ce industria este organizată într-un anumit mod și structura încurajează angajatorii să recruteze migranți, e mai greu să te întorci”, a spus Martin Ruhs, profesor de studii privind migrația din Florența, Italia.
„În unele cazuri, factorii de decizie politică ar trebui să se întrebe dacă are sens”, a spus Ruhs, care consiliază guvernul britanic cu privire la politica de migrație.
Abis demografic
Dezbaterile se vor încinge și mai mult pe măsură ce societățile occidentale se apropie de un abis demografic. Pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial, populația aptă de muncă a început să scadă în statele cu economii avansate. Populația de vârstă activă a Uniunii Europene va scădea cu o cincime, până în 2050, potrivit unui raport recent al asigurătorului german Allianz.
Există modalități de a compensa această tendință, cum ar fi încurajarea lucrătorilor în vârstă să amâne pensionarea. Se pare, însă, că importarea forței de muncă străine este cea mai convenabilă opțiune, având în vedere oferta de muncitori disponibili din locuri precum America Latină sau Africa, scrie WSJ.
Găsirea echilibrului potrivit între permiterea unui anumit procent de migranți, care poate ajuta la restabilirea dinamismului în țările cu populație îmbătrânită, și evitarea dependenței excesive este un lucru dificil. În multe industrii, nu există o alternativă la muncitorii străini.
Un aflux de migranți cu înaltă calificare poate crește salariile lucrătorilor locali
Anna Boucher, expert în migrație globală la Universitatea din Sydney, spune că este necesară o migrație slab calificată pe termen scurt, din cauza deficitului de personal. Fără aceasta, unele servicii de îngrijire a copiilor din Australia s-ar închide, iar recoltele ar putrezi pe câmp.
Cercetările economice sugerează că un aflux de migranți cu înaltă calificare, cum ar fi oameni de știință și ingineri, poate crește productivitatea firmelor și salariile lucrătorilor locali, precum și oportunitățile de angajare.
Economiștii se împart în două tabere când vine vorba de migranții cu calificare redusă. Astfel de lucrători sunt înlocuiți mai ușor, inclusiv în industriile care nu candidează la automatizare.
În Republica Cehă, unii fermieri folosesc roboți conduși de inteligență artificială pentru a monitoriza și a recolta căpșuni. Startup-ul israelian Tevel Aerobotics Technologies a dezvoltat drone pentru culegerea fructelor. Fieldwork Robotics, o companie din Marea Britanie, a început recent să vândă roboți care culeg zmeură: au o înălțime de 6 metri și patru brațe de plastic.
Respingere din partea mediului afacerilor
În speranța că va accelera automatizarea în agricultură, guvernul Regatului Unit investește bani în tehnologia agricolă.
De asemenea, are în vedere anularea regulilor care permit companiilor să plătească lucrătorilor migranți cu 20% mai puțin decât rata curentă pentru locuri de muncă, provocând proteste din partea grupurilor de lobby ale fermierilor.
Ei spun că fermierii adoptă rapid tehnologia, dacă aceasta este disponibilă, dar că roboții nu sunt buni la cules de fructe și legume.
Enigma măcelarilor din Germania
Dezbaterile se intensifică și în Germania, unde întreprinderile, inclusiv măcelăriile, depind din ce în ce mai mult de forța de muncă importată.
Tinerii nu mai vor să se formeze ca măcelari pentru că este o muncă grea, cu salarii mici. Lipsa forței de muncă este unul dintre motivele pentru care numărul măcelăriilor s-a redus la jumătate în ultimele două decenii.
În urmă cu trei ani, Handirk von Ungern-Sternberg, un funcționar la Camera locală de artizanat, a demarat un proiect-pilot de recrutare a ucenicilor de măcelari, în India, profitând de o schimbare a legislației germane, care a simplificat angajarea muncitorilor slab calificați din în afara UE. Primul lot de 13 tineri indieni a sosit în septembrie 2022.
Acum, cererea explodează. Von Ungern-Sternberg plănuiește să aducă aproximativ 140 de muncitori indieni în acest an. Acest număr s-ar putea tripla în viitor, spune el.
De la mecanici auto până la construcții, companiile locale caută tineri recruți indieni.
Între timp, opoziția față de imigrație crește, sugerând că dependența măcelarilor de forța de muncă importată ar putea fi nesustenabilă. Sprijinul pentru partidul anti-imigranți, Alternativa pentru Germania, a atins recent un maxim istoric de 23%.
