Mihai Boldijar, Bosch: “Trebuie regândit învățământul profesional”

Unde se află România, ce-i lipsește sau ce ar trebui îmbunătățit pentru a deveni mult mai atractivă pentru investitorii străini aflați din interviul acordat de Mihai Boldijar, directorul general al Bosch România.

În cei peste 20 de ani de când se află în România, grupul german Bosch a alocat o sumă de peste 220 mil. euro în dezvoltarea pe plan local, mare parte din investiții fiind realizate în anii de criză. Concernul a creat peste 2.700 de locuri de muncă și mizează în continuare pe extindere.

Capital: Ați preluat funcția de director general al Robert Bosch la începutul anului trecut. Cum a evoluat compania de când ați preluat acest post?
Mihai Boldijar:
La începutul anului 2014 am preluat funcția de director general al firmei Robert Bosch SRL precum și cea de reprezentant al grupului german în România. Grupul Bosch deține în România patru entități legale în București, Cluj, Blaj și Timișoara cu activități în domeniile comercial, producție, cercetare-dezvoltare și servicii.
La nivelul activităților comerciale ale Robert Bosch SRL, anul trecut a însemnat o creștere semnificativă a vânzărilor, cu mult peste creșterea medie a pieței, ceea ce însemnat în final creșterea cotelor de piață. După primele patru luni, această tendință de creștere accelerată cu doua cifre se menține. La nivel de grup s-a inaugurat oficial unitatea de producție și centrul de cercetare-dezvoltare de la Jucu (județul Cluj), în același timp au fost extinse activitățile în celelalte locații în Blaj și Timișoara.

Capital: Care au fost principalele dificultăți pe care le-ați întâmpinat de la preluarea funcției?
M.B.:
Am revenit cu încredere și plăcere după câțiva ani petrecuți în străinătate dar mai ales cu convingere în potențialul pe care această regiune și în special România îl  poate oferi.
Diferența de abordare face ca un obstacol să poate fi depășit cu ușurință sau dimpotrivă, să creeze probleme, astfel încât am încercat să prioritizez temele și să dozez corespunzător capacitățile de care dispuneam, într-un program personal al primelor 100 de zile.

Capital:  Ce obiective v-ați propus când ați devenit director general și câte ați putut rezolva până în prezent?
M.B.:
Consider că unul din principalele obiective este acela de a mări vizibilitatea și imaginea grupului în România, cât și de aduce mai aproape România de grupul Bosch.

Capital: Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când lucrați pentru concernul german. În ultimii ani ați condus diverse operațiuni ale grupului pe mai multe continente, precum Asia, Europa etc. Care a fost cea mai mare provocare? Și care a fost cea mai dificilă piață – țară, din punct de vedere al dezvoltării unui business?
M.B.:
 Atât în Europa cât și în Asia am condus operațiunile unei divizii în regiuni emergente,ceea ce a făcut ca provocările  să fie pe cât de solicitante pe atât de interesante.
Alinierea strategiei firmei și adaptarea modelului afacerii la realitățile locale ale fiecărei țări, înțelegerea necesităților  partenerilor și clienților sunt principalele elemente care trebuie avute în vedere în momentul în care intri pe o piață nouă. De asemenea, un aspect important îl constituie cunoașterea istoriei și culturii, dar și a regulilor și restricțiilor pe care le ai într-o țară sau alta, impuse de cadrul legislativ, religie, aspecte sociale și etno-culturale.
Dacă toate aceste lucruri sunt înțelese și aplicate putem vorbi deja de o atitudine corectă în abordarea afacerii și depășirea cu mai mare ușurință a dificultăților.

Capital: Dintre toate statele unde ați activat pentru grupul Bosch, unde ați poziționa piața românească?
M.B.:
Fiecare piață are particularilățile sale , la fel și piața românească. Din perspectiva domeniului în care am activat, înțelegând aici modul de business, cred că piața românească se situează după jumătatea drumului de la emergență către maturitate.
Pentru a parcurge însă această ultimă parte avem nevoie de o generație de lideri puternici și de o forță de muncă foarte bine calificată care să îndeplinească acest lucru.Trebuie însă să găsim forța, resursele și liantul necesar pentru a exploata la maxim șansa pe care o avem ca țară în acest moment.

Capital: Dumneavoastră vă ocupați atât de piața românească cât și de activitățile Bosch din Bulgaria. În care dintre cele două state întâmpinați mai multe greutăți din punct de vedere al mediului de afaceri? Aici mă refer la modificări ale sistemului fiscal, relația cu autoritățile locale.
M.B.:
Există desigur atât asemănări cât și diferențe între cele două țări. Avem încă teme comune de rezolvat de la infrastructură, repectarea legislației, învățământ și dezvoltare profesională până la dezvoltarea cadrului investițional și atragerea investițiilor străine dar și susținerea celor locale,crearea de incubatoare de start-up uri și dezvoltarea mediului antreprenorial.

Orice investitor dorește un cadru politic echilibrat și o predictibilitate fiscală pe termen cel puțin mediu, aici avem de asemenea încă de lucrat.

O alta problemă este imaginea pe care reușim să o transmitem și care este încă, din păcate, mult inferioară realității, lucru care trebuie să ne conducă la abordarea strategică a acestui subiect.

Capital: În urmă cu un an a fost inagurată fabrica de la Cluj, iar în urmă cu mai puțin de o lună de zile, Ministerul Finanțelor a anunțat acordarea unui ajutor de stat companiei Bosch Rexroth de 16,6 milioane euro pentru extinderea capacităților de producție de la Blaj. Ne puteți preciza care este investiția totală realizată de grupul Bosch în România?
M.B.:
Nivelul total al investițiilor concernului Bosch în România se ridică la peste 220 milioane de euro, ceea ce a condus la crearea până în prezent a peste 2.700 locuri de muncă.

Capital: Ce estimări aveți pentru acest an referitor la cifra de afaceri/vânzări și profit?
M.B.: Contăm într-o creștere sustenabilă cu două cifre a volumului total de vânzări față de nivelul anului trecut.

Capital: Având în vedere dezvoltarea continuă, de la un an la altul, compania a ajuns la peste 2.700 de angajați. Ați întâmpinat greutăți în recrutarea de personal sau piața din România încă dispune de personal calificat?
M.B.: Datorită domeniilor în care suntem activi în România, profilele candidațiilor și cerințele noastre sunt bineînțeles foarte diversificate. Avem colaborări excelente cu unele din cele mai prestigioase universități de unde și recrutăm specialiști în cercetare și producție, dar și în domeniul serviciilor. Avem desigur un sistem de recrutare bine pus la punct iar faptul că suntem recunoscuți ca un angajator de top avem și o rată mare de retenție, respectiv o  fluctuație de personal cu mult sub media din industrie. Asigurarea personalului, mai cu seama în vederea investițiilor viitoare, rămâne o direcție prioritară în cadrul grupului.

Capital: Considerați că statul ar trebui să promoveze mai mult școlile profesionale în sistemul de învățământ local? Sau preferați să derulați programe interne de calificare a angajaților?

M.B.: Fără nici o ezitare răspunsul este da și măsurile trebuie să fie luate cât mai degrabă pentru că durează câțiva ani până iese o generație pe porțile liceelor sau școlilor profesionale. Învățământul post-liceal și cel profesional trebuie regândit prin prisma sistemului de învățământ dual care a dat rezultate excelente în multe țări Europa, în special Germania și Austria.

Exista deja initțiative în acest sens în cadrul parteneriatelor dintre firme private investitori străini, administrații locale și școli profesionale, exemplu fiind Școala Profesională Germană Kronstadt ( Brașov), Școala Duală Timișoara, Polipol Satu-Mare.Rezultatele sunt foarte bune iar după încheierea celor trei ani de studiu cu accent mare pe latura practică, ajungind in anul III până la 72% respectiv 930 ore de practică, aproape toți absolvenții au un loc de muncă asigurat la una dintre firmele partenere în acest program.
Realizarea cadrului care să permită dezvoltarea acestui tip de învățământ și pregătire profesională este crucial pentru România în atragerea viitoarelor investiții străine, aceasta trebuie să fie o direcție strategică urmată de consecvență.
Bosch este deja cunoscută ca o firmă care pune mare accent pe dezvoltarea profesională continuă a angajațiilor. Astfel, anul trecut peste 400 de angajați au beneficiat de circa 1.100 zile de training-uri profesionale în țară și în străinătate, în peste 200 de deplasari în acest scop.

Capital: Care este nivelul minim de salarizare pentru noii angajați (tineri-absolvenți) în cadrul Bosch și care este salariul mediu în cadrul companiei?
M.B.:
Salariile pe care le oferim se situează la nivelul pieței în conformitate cu profilul postului respectiv. Bosch este recunoscut ca un angajator serios și un partener de durată. Punem accentul pe existența unui echilibru între beneficiile non-materiale și cele materiale, echilibru care a permis companiei să fie una dintre  cele mai căutate și  să își păstreze locul pe piață în cei 128 de ani de existență. Robert Bosch, fondatorul companiei noastre, a pus bazele unui principiu valabil și astăzi: “Nu plătesc salarii bune fiindcă am mulţi bani. Am mulţi bani fiindcă plătesc salarii bune.”

Capital: Ne puteți preciza din producția totală a grupului Bosch din România cât reprezintă exporturile și cât reprezintă vânzările pe piața locală?
M.B.:
Majoritatea productiei este destinata exportului catre producatorii de automobile si echipamente industriale, dar avem si clienti locali.

Capital: Care este cel mai important client al companiei de pe piața locală?
M.B.: Absolut toți clienții noștri sunt deopotrivă la fel de importanți. Cu unii dintre aceștia lucrăm încă de la începuturi, de acum mai bine de 20 ani. Aceasta arată că respectul și modul transparent de a face afaceri și a crește împreună stă la baza creării unor asemenea parteneriate.

Capital: Care sunt planurile de dezvoltare pentru următorii 3-4 ani?
M.B.: Dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate, cu preponderență însă cercetare-dezvoltare, producție și servicii de asistență technică și support IT, servicii finaciar-contabile și outsourcing.

Capital: Care sunt sectoarele cheie de dezvoltare economică a României care ar putea atrage interesul investitorilor atât străini cât și români.
M.B.:
Importanța este promovarea sectoarelor în care România are resurse umane excelente și care aduc valoare adăugată mare – IT și inginerie software, cercetare farmaceutică și medicală,tehnologică și industrială, servicii de tip outsourcing, turism.

 

5 întrebări pe scurt

1.Care sunt principalele 5 calități ale unui manager bun din punctul dvs de vedere?
M.B.: Să aiba încredere în organizația pe care o conduce, să învețe să asculte, să recunoască valoarea, să rețină și să promoveze angajații și ideile valoroase,  să învețe și să aplice coaching-ul, să fie în stare să facă saltul de la management la leadership.

2.Ce sfaturi le-ați da tinerilor care vor să ajungă manageri?
M.B.:
Să caute în primul rând soluția unei probleme înaintea explicațiilor de ce nu se poate realiza, să aibă o atitudine pozitivă și să dovedească că aduce o reală plus-valoare organizației din care face parte.

3.Dacă un tânăr ar dori să investească o sumă de bani, de exemplu 50.000 de euro, către ce domeniu ar trebui să se îndrepte: burse-fonduri mutuale, depozite sau titluri de stat, agricultură, energie, turism?
M.B.:
Să nu-i investească pe toți într-un singur domeniu, să se documenteze foarte bine înainte de a investi, să înțeleagă exact domeniul respectiv și să păstreze neapărat un anumit procent ca rezervă.

4.Unde preferați să vă petreceți concediul: în țară sau străinătate?
M.B.:
Depinde de ceea ce am de gând să fac sau să realizez în acea vacanță, dar îmi petrec concediile cu aceeași plăcere atât în străinătate cât și în țară, unde sper însă într-o îmbunătățire vizibilă și rapidă a serviciilor.

5.Care este principalul hobby?
M.B.:
Am descoperit în ultimii ani scuba-diving și golful, care îmi fac realmente o deosebită plăcere.