'Deoarece deciziile în materie de import/export nu se mai iau la Bucureşti, ci în capitalele firmelor-mamă, puterea României în acest sector de activitate s-a redus constant în ultimii ani. Procesul de globalizare nu se referă doar la producţie, ci şi la oameni. Ca atare, cei care termină, de exemplu, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (din cadrul Academiei de Studii Economice – ASE n.r.) nu trebuie în mod obligatoriu să ajungă să lucreze în România, ci pot fi angajaţi de reprezentanţele din alte ţări ale companiilor prezente la Bucureşti', a afirmat Mihai Ionescu.
Potrivit acestuia, România îşi pune la ora actuală mari speranţe în comerţul de servicii.
'Comerţul de servicii a depăşit anul trecut, pentru prima dată, graniţa de 10 miliarde de euro. Exportul de soft, spre exemplu, a ajuns la 1,4 miliarde de euro, înregistrând o creştere substanţială faţă de anul 2007. Soft-ul este o marfă nouă, pe care nu ne imaginam că o să o avem în portofoliu. În acest moment, suntem preocupaţi de realizarea unui program de reindustrializare, bazat pe creşterea competitivităţii prin existenţa unor unităţi de vârf, dar şi pe creşterea numărului de locuri de muncă', a mai spus secretarul general al ANEIR.
Acesta a menţionat, totodată, că valoarea exporturilor româneşti, în absenţa firmelor cu capital străin, ar fi rămas la nivelul din 1989, respectiv de 10 miliarde de euro. Prin contrast, România a înregistrat anul trecut exporturi în valoare de 50 miliarde de euro.
Dezbaterea cu tema 'Creşterea economică centrată pe exporturi – valenţe şi vulnerabilităţi' a fost organizată în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi cu Consiliul de Export al României (CE).
SURSA: Agerpres
