Corupția au inventat-o strămoșii noștri, este de părere CEO-ul MedLife, Mihai Marcu. „De la umflarea unor contracte pentru înzestrarea armatei, până la schimbarea bordurilor în Capitală de mai multe ori pe an, sau retrocedări fără justificare, toate sunt exemple despre cât de profund coruptă a fost și este țara noastră. Generația următoare trebuie să schimbe acest lucru“, spune  Mihai Marcu, într-un interviu acordat revistei Capital. Acesta a vorbit și despre problemele din țările vecine, în contextul extinderii afacerii MedLife peste hotare. De asemenea, antreprenorul a transmis un mesaj dur guvernanților.

Capital: Ce așteptări aveți de la 2018?

Mihai Marcu: Să creștem afacerile, evident. Nu știm altfel. Nu va fi o creștere a cifrei de afaceri sub 20%, sperăm chiar la 30%. Ne bazăm pe un mix în acest an, respectiv investiții greenfield și achiziții noi. Intenționăm să investim în spitale noi, însă ne luptăm cu autorizațiile de construcții peste tot. Îi vom construi încă un etaj și spitalului din Șoseaua Grivița din Capitală, am închiriat și terenul alăturat spitalului nostru de Ortopedie pe care dorim să îl extindem. La Brașov am mai închiriat două etaje în clădirea vecină a spitalului PDR, la fel și la Cluj. Intenționăm să facem achiziții în zona de imagistică, suntem în discuții să deschidem șase ­RMN-uri noi anul acesta, să avem un total de 12, să devenim cel mai mare operator de rezonanță magnetică din România.

Capital: Aveți în vedere noi achiziții și pentru acest an?

Mihai Marcu: În anul 2016 am avut 12 due-dilligence și am finalizat vreo trei. Este un proces extrem de complex (cel de preluare), trebuie să ne punem de acord cu acționarii, în primul rând. Pentru anul acesta, avem ceva în vedere, dar nu achiziții la fel de mari ca preluarea Polisano, care sperăm să fie aprobată de Consiliul Concurenței. Vor mai fi poate trei, patru chiar cinci achiziții de dimensiuni mici.  Ca să înțelegeți, Polisano va finaliza 2017 cu o cifră de afaceri de 17-18 milioane de euro și business-urile pe care intenționăm să le achiziționăm au o cifră de afaceri între 500 de mii de euro și două milioane de euro. Ne uităm la business-uri atât în București, cât și în țară.

 

Capital: Vă interesează noi linii de business? În ce domenii?

Mihai Marcu: Sunt interesat de zona turistică acolo unde am demarat mai multe investiții. Însă nesemnficative pe lângă MedLife, să nu se înțeleagă că îmi schimb obiectul de activitate. În această zonă am investit mai mult din pasiune. Respectiv investiția de la Limanu (Romanian Yachting School si Life Harbour, n. red.), cea din Deltă într-o pensiune care e deja destul de cunoscută, de asemenea, în câteva luni, voi deschide o pensiune muzeu în Sighișoara.

Capital: De asemenea, ați declarat, tot pentru Capital, că intenționați să deschideți clinici în toate orașele din țară cu peste 100 de mii de locuitori. Ce urmează pentru acest an?

Mihai Marcu: Se deschid cam două clinici pe an, nu mai mult.  Anul trecut am deschis o clinică în Brăila, iar la Sibiu suntem prezenți prin achiziția Polisano. Acolo chiar aveam în derulare, într-o clădire, o investiție, înainte de preluare. Am oprit, ulterior, lucrările la jumătate.  La Oradea, lucrurile sunt destul de avansate și sperăm să deschidem hiperclinica de acolo în primul trimestru din acest an. Ne interesează, de asemenea, să deschidem o clinică la Pitești, am dezvoltat mai mult clinica din Râmnicu-Vâlcea, iar pe lista noastră mai sunt Bacău, Târgu- Mureș, Suceava și Alba Iulia. Suntem deja prezenți în Constanța, Galați, Brăila, Iași, Cluj, Brașov, Ploiești, Arad, Timișoara, Slatina. Este important să analizăm puterea de cumpărare din orașele în care intenționăm să mergem. Sunt orașe în care, deși sunt peste 150 de mii de locuitori, puterea de cumpărare nu justifică deschiderea unei clinici Medlife.

Capital: Investiții greenfield intenționează și statul să facă, în parteneriat public privat chiar. Mă refer aici la construcția de spitale noi regionale. V-ar interesa o astfel de colaborare?

Mihai Marcu: Eu nu am auzit de niciun parteneriat public privat vreodată în istorie în România. Medlife e o companie care are venturi cash masive. Noi chiar am făcut un studiu de curând, cu ajutorul unei companii din Big4, din care a reieșit că Medlife scutește bugetul de stat cu 30-40 de milioane de euro pe an. Mai exact, oamenii, în loc să se folosească de asigurările publice de Sănătate, vin și plătesc din buzunar și degrevezează bugetul de stat.  De asemenea, din cifra noastră de afaceri, doar 12% vine din contractul de decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate. La prima vedere, v-aș răspunde clar că nu aș realiza o astfel de investiție în parteneriat cu statul, pentru că sunt foarte birocrați, pentru că Ministerul Sănătății a dovedit, de-a lungul vremii, că are senzația că orice plată ar fi un cadou către privați. Așa că, decât să te încurci, mai bine rămâi exclusiv la ­business-ul în afara celui cu statul. Sperăm că într-o zi va exista o reglementare în acest sens. În SUA, de exemplu, sistemul de sănătate e aproape în totalitate privat, poate nu e cel mai corect, dar coplată există în toate țările europene, care, mai ales Franța, Germania sau Turcia, acceptă să plătească spitalelor private îngrijirea populației.

 

Capital: Spuneți că, decât să cheltuiască bani pe spitale noi, statul ar trebui să închirieze ser­vicile privaților?

Mihai Marcu: Așa face Turcia, să știți. Spitalele Acibadem și Anadolu nu au inventat roata. Ele sunt lanțuri de spitale private din Turcia care au peste 70% din venituri de la stat. Să vă explic cum funcționează acolo sistemul în comparație cu România. Aici, poți să primești pacienți doar în primele zece zile ale lunii, ca să îți fie decontate serviciile, că apoi rămâi fără fonduri. În Turcia nu există limită la decontare. Asta se întâmplă și în Olanda, Germania și chiar în Bulgaria și Albania. La noi e o excepție. La noi există plafoane. Plus că, în România, acordarea plafoanelor se face pe criterii crepusculare, ca să spun așa.

Capital: Aici dați vina pe corupție?

Mihai Marcu: Să știți că am descoperit cu stupoare că e mai mare corupția în țările vecine ca la noi. Pentru că tot vrem să ne dezvoltăm și ne uităm în jur și am rămas șocați că se poate mai rău ca la noi. Și aici vorbim de Croația, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Moldova. Și studiile BERD sau cele ale Băncii Mondiale arată acest lucru. A nu se înțelege că eu scuz clasa politică autohtonă. Avem o clasă politică profund coruptă, care ar trebuie schimbată imediat.

 

Capital: Ați intra în politică?
Mihai Marcu: Îmi pare rău, dar manelele, telenovelele și politica nu intră în viziunea mea pentru următorii 60 de ani, las locul tinerilor, noua generație este promițătoare. Cred că aceștia ar trebui să cunoască istoria. Ea ne arată faptul că țara noastră a fost profund coruptă, cu tot cu parte din antreprenori, chiar și străinii care au investit în România, în ultimele secole. De la 1700 până astăzi, am trăit sub un spectru al corupției, de altfel toată regiunea. O țară fanariotă, care plătea bir pentru postul public nu avea cum să fie altfel. Alexandru Ioan Cuza, pe care noi îl preamărim, a fost extrem de corupt, el și toată camarila din jurul lui. Casa Regală din România a fost profund coruptă, la fel și oamenii din jurul regelui. Sunt scandaluri mari titrate de ziarele originale din 1933, 1936, 1938, cu afacerea Skoda (comenzi militare făcute de România în străinătate, în vederea dotării armatei, prilej folosit de unii politicieni români să accepte, fără scrupule, umflarea prețurilor, în folosul lor personal, subminând astfel interesele țării; premier era Iuliu Maniu, n. red.).
Știți cine a inventat bordurile în București? Pache Protopopescu (primar al Capitalei la sfârșitul anilor 1800, n. red.), doar că la acea vreme nu era ca pe timpul domnului Videanu să importe marmura, ci producea bordurile în propriile stații de betoane și le vindea primăriei. Iarna, de la ploaie și de la frig crăpau, și anul următor făcea altele. De exemplu, retrocedarea a inventat-o Alexandru Ioan Cuza și cu clica din jurul lui. El a dat undă verde retrocedărilor de terenuri către boieri, moment în care a dispărut cam 20%  din suprafața României, nu s-a mai regăsit pe hârtie.  Sunt doar câteva exemple prin care tinerii ar trebui să înțeleagă că acest fenomen funcționează la noi de secole, și că trebuie să scăpăm de acest spectru al corupției. România are, în acest moment, o șansă unică: avem creștere economică, populația nu mai acceptă compromisuri și vedem asta la protestele din stradă și suntem încă profund europeni, în comparație cu Ungaria sau Cehia, unde mișcarea antieuropeană e puternică. De asemenea, industria și exporturile au dat semne de revigorare. E imperios necesar să avem o autostradă care să treacă munții și politicienii să ne lase în pace pe noi antreprenorii să facem business. Dacă fac asta, cred că vom profita de șansa aceasta istorică.
Capital: Investițiile în afara graniței rămân valabile, în ciuda semnelor de corupție din țările vecine?

Mihai Marcu: Ne-a îngrijorat la început, însă am căutat soluții, suntem doar la nivel de discuții, dar probabil că veți vedea, în următorii ani, Medlife ieșind peste hotare. Ce pot să vă spun este faptul că ne uităm cu atenție la toți vecinii. După ultimele schimbări politice e evident că în Ucraina nu putem merge, pentru că nu există stabilitate pentru o companie listată la Bursă. Republica Moldova, din păcate, a ieșit de pe radarul nostru tot din motive de risc la nivel politic. Ungaria este o țară mai dezvoltată decât România în care suntem interesați să investim.De asemenea, Belgrad e interesant pentru noi,  e un oraș în care ne vedem prezenți. Cred că și Sofia poate fi atractiv ca oraș când vine vorba de investiții. Vreau să înțelegeți că nu veți vedea investiții mari, înainte de a vedea dacă modelul nostru de business este potrivit pentru țara respectivă.  

Capital: Cum catalogați declarația 600 pe care și medicii o vor depune?

Mihai Marcu: Din punct de vedere fiscal, profesiile liberale au de câștigat de pe urma acestei declarații, pentru că plătesc mai puțin la stat. Însă nu înseamnă că văd de bun augur introducerea acestui formular.  O văd ca pe o schimbare neanunțată, necalculată, fără studiu de impact, ca mai toate modificările fiscale din ultimii 28 de ani. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Avem bugete multianuale. Luăm credite pe zece ani. Orice schimbare fiscală are un impact major asupra bugetului nostru. Guvernanții trebuie să înțeleagă că nu vor avea investiții și investitori dacă legislația se schimbă des.

Capital: Care au fost costurile pentru compania dumneavoastră, a trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat?

Mihai Marcu: Din punct de vedere contabil a fost zero. Pot să vă spun doar că cel puțin o lună ne-a blocat activitatea și n-am făcut altceva. După preluarea Polisano, vom avea 6.300 de angajați. Aproape 5% din medicii din România sunt angajați de noi. Acesta este și motivul pentru care cred că ar trebui să fim consultați de oficialii Ministerului Sănătății pe subiecte precum: „Ce ar trebui făcut să păstrăm specialiștii în țară?“ sau „Cum poate fi degrevat bugetul  e asigurări de Sănătate de cheltuieli suplimentare?“ Astăzi nu ne consultă nimeni, poate doar în mod formal, deși suntem cel mai mare sistem privat de sănătate, al doilea după cel de stat. În ultimii 20 de ani, prin afacerea MedLife, am investit în Sănătate 200 de milioane de euro.s