În ultimii ani, mai ales după bull run-ul din perioada 2020-2021, industria crypto a devenit o reală forță în lumea financiară globală, iar odată cu creșterea popularității criptomonedelor, o întrebare importantă persistă: are nevoie industria crypto de reglementare?
Exista voci din comunitatea crypto care se opun reglementării, tocmai pentru că acest lucru ar fi în neconcordață cu motivul inițial pentru care criptomonedele au fost concepute, respectiv pentru a crea o anumită libertate financiară prin evitarea intervenției guvernelor și a instituțiilor financiare tradiționale, însă există o serie de argumente solide pentru a susține că reglementarea este un lucru benefic pentru industria crypto.
Când vorbim de reglementare, ne referim pe de-o parte la reglementarea VASP-urilor (nr. Virtual Assets Service Providers, conform definiției FATF), care includ platformele de tranzacționare, atât DEX-urile (platformele descentralizate), cât și CEX-urile (platformele centralizate), precum și furnizorii de portofele digitale, iar pe de altă parte ne referim la reglementarea criptomonedelor și a cripto-activelor.
Unele țări au făcut pași majori în reglementarea VASP-urilor
Unele țări, atât la nivel european (ex. Franța, Germania, Marea Britanie), cât și la nivel internațional (ex. Singapore, Hong Kong) au făcut pași majori în reglementarea VASP-urilor, atât din perspectiva autorizării și înregistrării acestora, cât și a înăspririi reglementărilor privind prevenirea spălării banilor și combatererea finanțării terorismului (AML/CFT). Guvernele și autoritățile încep să implementeze legislații din ce în ce mai riguroase cu privire la condițiile de intrare pe piață și la licențierea VASP-urilor, oferind astfel o protecție sporită asupra activelor financiare ale clienților. Acest lucru nu numai că insuflă clienților o încredere mai mare, dar crește și atractivitatea industriei, facilitând o adoptare mai largă a serviciilor crypto.
În ceea ce privește România, țara noastră a facut un prim pas în reglementarea industriei crypto prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 53/2022, care obligă furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale să notifice Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în calitate de entități raportoare, cu privire la începerea, suspendarea sau încetarea activității.
De asemenea, o propunere legislativă a Comisiei Europene pentru reglementarea industriei crypto, respectiv Regulamentul MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation), se află în faza finală de adoptare și se așteaptă să fie aprobat în cursul anului 2023, urmând a intra în vigoare cel mai probabil începând cu anul 2025. Regulamentul MiCA are scopul de a crea un cadrul legislativ și reglementat, armonizat la nivel european pentru VASP-uri, în scopul de a proteja utilizatorii și de a preveni activitățile ilegale. Acesta va include cerințe obligatorii pentru VASP-uri în ceea ce privește autorizarea și înregistrarea, respectarea normelor de identificare a clientelei și a normelor AML/CFT, precum și implementarea unor măsuri de securitate cibernetică și de protecție a datelor.
Sporirea reglementărilor poate contribui la creșterea transparenței
Sporirea reglementărilor poate contribui la creșterea transparenței tranzacțiilor cu criptomonede. Adesea, aceste tranzacții sunt opace, ceea ce poate duce la activități ilegale, cum ar fi spălarea de bani sau finanțarea terorismului. Reguli stricte privind obligativitatea efectuării verificarilor KYC a utilizatorilor pentru accesul la servicii ar determina, fără îndoială, o mai mare transparență și mai puține activități ilegale.
În ceea ce privește reglementarea criptomonedelor și a cripto-activelor, legislația existentă în prezent variază în mod semnificativ în funcție de țară, guvernele și autoritățile de reglementare având abordări diferite. Unele tări au adoptat o abordare proactivă și favorabilă față de criptomonede și cripto-active, recunoscându-le ca mijloace de plată legale și punând la dispoziție un cadrul legislativ favorabil, în timp ce alte țări au adoptat o abordare mai restricționistă, unele chiar interzicându-le complet. Astfel, reglementarea acestui domeniu este un subiect de real interes la nivel global și este în curs de dezbatere în multe țări, fiind necesară mai multă claritate în ceea ce privește modul în care aceste tehnologii ar trebui să fie reglementate și gestionate de către guverne și autorități de reglementare.