Până la finele lui mai, ministrul Energie speră să aibă gata proiectul cu care să obţină un aviz favorabil de la UE, pentru a putea înființa colosul de 10 miliarde de euro. Acesta va îngloba „crema“ companiilor în care statul este acționar majoritar. Totuşi, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va deveni funcțional abia din 2018.
Statul acordă o atenție sporită companiilor în care deține calitatea de acționar majoritar. În acest sens, Ministerul Economiei pregătește un fond sub a cărui umbrelă vor intra toate companiile profitabile.
Mihai Tudose, ministrul de resort, ne-a declarat că în Fondul Suveran pentru Dezvoltare și Investiții al României vor intra atât companiile la care statul deține controlul, prin pachetul majoritar de acțiuni, cât și participațiile minoritare deținute de stat la unele companii privatizate în trecut. De asemenea, în Fond vor rămâne și dividendele care i se cuvin statului de la aceste companii. „Companiile profitabile de stat trec la Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României. Toate profiturile lor, prin dividende, se vor vărsa în Fond“, spune Tudose.
Fără a menţiona exact care vor fi aceste „companii profitabile“, ministrul lasă de înţeles că, în special, este vorba despre cele din energie. Într-adevăr, din toate companiile pe care le deţine statul, cele mai mari şi mai profitabile vin din energie. Aici avem Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet Ploieşti, care, împreună, au realizat profituri nete de peste 500 de milioane de euro în 2016, din care dividendele ce i se cuvin statului înseamnă circa 400 de milioane de euro. Dacă nu spune concret care vor fi companiile ce vor fi reunite sub „umbrela“ Fondului, Tudose este clar în privinţa celor care nu vor fi: „companiile din apărare, Transelectrica şi Transgaz, nu“. Iar asta pentru, potrivit unor prevederi europene, România nu poate reuni în aceeaşi entitate companii care produc şi transportă energie ori gaze – aşa-numitul „unbundling“.
Dividendele rămân la Fond
Un alt aspect foarte interesant pe care îl subliniază ministrul Economiei este cel al dividendelor pe care ar urma să le dea companiile din Fond. Astfel, acestea vor rămâne tot la dispoziţia Fondului, fără a se mai duce la Finanţe şi bugetul de stat.
Întrebat cum va gestiona bugetul un deficit de sute de milioane de euro, mai ales în contextul actual în care sunt prevăzute creşteri consistente de pensii şi salarii, ministrul este succint: „din creşterea economică“. Aici, se mai ridică un aspect. Dacă toate dividendele ce-i revin statului vor fi vărsate direct în Fond, atunci companiile care sunt deja listate ar putea să nu mai fie atât de atractive pentru investitori, pentru că politica lor de investiţii pe termen lung va fi clar afectată.
Mai mult, Hidroelectrica, care urmează să se listeze, ar putea suferi de o lipsă de atractivitate. Pe de altă parte, politica statului de a avea un grad mare de distribuţie a profitului poate fi pe placul investitorilor instituţionali. Fondul Suveran nu va fi listat la bursă, dar companiile ce îl vor compune pot fi. Multe dintre cele ce ar putea să îl compună deja sunt: Romgaz are o valoare de piaţă de circa 2,4 miliarde de euro, Nuclearelectrica valorează circa 450 de milioane de euro, Hidroelectrica nu este listată (ar trebui să fie, anul acesta), dar valorează, conform unor evaluări independente, 4 miliarde de euro, Oil Terminal 25 de milioane de euro.
Proiecte ambițioase
În afară de aceste companii mari din energie, în componența fondului ar putea intra și companii din domeniul Transporturilor. De asemenea, Ministerul Economiei ia în calcul și participaţiile minoritare ale statului de la companii profitabile, cum ar fi Petrom, distribuţiile de energie şi cele de gaz. Valoarea estimată a tuturor acestor entităţi este între 8 şi 10 miliarde de euro.
De altfel, această valoare a mai fost anunţată de ministrul Economiei şi menţionată şi în programul de guvernare al PSD. În document, se arată că fondul va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile iar Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul).
Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi. Printre investiţiile ce se vor realiza prin intermediul acestui Fond se numără construcţia unui spital republican şi a opt regionale, autostrăzi, dar şi linii de căi ferate rapide. Promisiunile PSD nu se opresc aici. Social- democrații estimează crearea a 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă. Pare greu de crezut că o astfel de țintă poate fi atinsă.
Ministrul Tudose precizează că toate investiţile se vor face strict pe criterii economice. Acesta oferă exemplul construcţiei unui depozit de legume-fructe într-o anumită zonă pomicolă-legumicolă a ţării, precizând că decizia construcţiei lui prin intermediul Fondului va fi luată după analiza de oportunitate.
Cine va conduce Fondul
Potrivit lui Mihai Tudose, proiectul de înfiinţare al Fondului va apărea în cel mai scurt timp, până la finalul lunii mai. După aceea, trebuie luat acordul Comisiei Europene, iar dacă se va primi un aviz favorabil, paşii următori se vor face până la sfârşitul acestui an, astfel încât, din 2018, instituţia să fie funcţională. Realizarea unui asemenea „mamut“ va presupune şi o responsabilitate uriaşă în conducerea lui, un post de management fiind printre cele mai „vânate“ din România.
„Conducerea va fi duală: un board de management şi un Consiliu de Supraveghere. În cadrul Consiliului de Supraveghere, probabil vom avea persoane de la mai multe instituţii de stat, BNR, Academia Română, care să conlucreze“, precizează ministrul. Acesta spune că, indiferent de interesele divergente ale instituţiilor care vor trimite membri în Consiliul de Supraveghere, primează scopul mai mare al Fondului: reindustrializarea şi dezvoltarea României.
O nouă încercare de a salva Oltchim
Ministrul Tudose are încredere că Oltchim va avea viitor, chiar dacă nu va mai putea funcționa ca un întreg. Mihai Tudose a deținut funcția de ministrul al Economiei și în guvernarea Ponta, perioadă în care procesul de privatizare a Oltchim a eșuat. „În 2014-2015, planul era să vindem Oltchim ca un întreg. Sper că se va privatiza acum. Are viitor acest combinat“, consideră Tudose, cu mențiunea că „nu știu dacă Oltchim va mai putea funcționa ca un întreg“. Conform planului prezentat de reprezentanții administratorului judiciar al Oltchim la emisiunea Capital TV, combinatul din Râmnicu Vâlcea va fi privatizat în nouă structuri a căror valoare totală de piaţă este de 294 milioane de euro, iar preţul de pornire pentru licitaţia publică va fi de 307 milioane de euro în total. Termenul limită de depunere a ofertelor angajante pentru vânzarea activelor este 26 iunie.
Redevențe mai mici pentru exploatările off-shore
Noul sistem de redevenţe pe care îl va aplica România companiilor care exploatează hidrocarburi va fi cunoscut tot în cursul acestei luni. Acum se pun la punct ultimele detalii. „Investitorii vor predictibilitate. Încă nu ştim forma finală a noului sistem, dar va exista o recodificare. De asemenea, se va face o diferenţă între exploatările offshore şi onshore. Exploatările offshore pentru hidrocarburi necesită investiţii mai mari, pe termen mai lung, astfel încât este normal să fie taxate mai puţin“, susține ministrul Economiei. Noua lege a redevențelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol și gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată compania Petrom.