„PNL nu e în stare să continue nici măcar ce s-a început pe timpul guvernării PSD, reuşind să blocheze tot felul de proiecte. Acum, pentru că nu sunt în stare să facă drumurile adiacente podului, dau vina pe nişte găini care cuibăresc cică pe aici, pe undeva. Eu am pus nişte întrebări şi am cerut să îmi răspundă cineva: când a venit solicitarea de la Comisia Europeană, dacă a venit, că deocamdată nu a văzut-o nimeni.

Dacă a venit acum o lună, de ce nu a rezolvat Guvernul toate problemele conexe până acum o lună, dacă a venit acum un an, de ce nu a rezolvat solicitarea până acum. Dacă aveam o problemă cu cuibăritul găinilor din capul liberalilor, de ce nu au rezolvat cu exproprierile, de ce nu au rezolvat până acum cu mutarea utilităţilor. Vorbim despre una dintre cele mai mari lucrări de infrastructură care se desfăşoară, astăzi, pe planeta asta. (…) Acum două luni, când a fost Orban la pod, nu cuibărea niciun flamingo pe aici, nu a spus nimeni nimic despre acest lucru”, a declarat Mihai Tudose.

De la ce a pornit totul

Declaraţia lui Mihai Tudose vine în contextul în care preşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, a declarat, pe 30 octombrie, că autorizarea lucrărilor pentru realizarea drumurilor ce vor face legătura cu Podul suspendat peste Dunăre este întârziată de faptul că, în acest caz, Comisia Europeană a solicitat efectuarea unui „studiu de impact pentru zonele de cuibărit ale unor păsări”, pentru toate cele patru anotimpuri, el urmând să fie gata pe 12 decembrie, şi abia atunci se va putea emite autorizaţia de mediu.

„Trebuie să respectăm şi noi nişte rigori şi, poate sună un pic ca o glumă, dar nu e deloc o glumă, pentru a se putea emite autorizaţia de construcţie la drumurile adiacente podului, Comisia Europeană a cerut un studiu de impact pentru zonele de cuibărit ale unor păsări. Acest studiu de impact trebuie să se desfăşoare pe patru anotimpuri.

El va fi gata şi va fi depus la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe 12 decembrie şi atunci se va putea emite autorizaţia de mediu. Dintr-o cauză administrativă, care nu ţine de Guvernul României şi nu ţine nici de autorităţile locale, ci ţine de nişte rigori pe care Comisia Europeană le impune în legătură cu mediul, avem acest blocaj în privinţa emiterii autorizaţiei de construcţie la lucrările aferente drumurilor care leagă podul de Şoseaua de Centură a Brăilei şi aşa mai departe”, a declarat Cătălin Boboc.

Solicitare pentru Guvern

Asociaţia Pro Infrastructura, organizaţie nonprofit care monitorizează proiectele majore de infrastructură din România, a solicitat public, Guvernului să se implice în deblocarea situaţiei privind autorizarea lucrărilor la drumurile de legătură de la Podul suspendat peste Dunăre spre Brăila, Jijila şi Măcin, în caz contrar, până la finalizarea lor, podul se va transforma „într-un muzeu de 2 miliarde de lei”.

„Drumurile de legătură de la pod spre Brăila, Jijila şi Măcin, care totalizează peste 20 de km, nu sunt autorizate nici până astăzi, deşi contractul este semnat din ianuarie 2018. Decizia de expropriere pentru exproprierile suplimentare încă nu a fost emisă, iar procedura de revizuire a acordului de mediu se prelungeşte nepermis de mult.

Autorizarea lucrărilor în această toamnă ar fi permis la limită finalizarea drumurilor în acelaşi timp cu podul, în condiţiile actuale, autorizarea lucrărilor abia la primăvară va împinge finalizarea lucrărilor de drum în anul 2023 şi transformarea podului într-un muzeu de 2 miliarde de lei. Solicităm Guvernului, prin toate instituţiile abilitate din subordine, să deblocheze situaţia autorizaţiei de construire pentru drumurile de legătură în cel mai scurt timp”, a transmis public Asociaţia Pro Infrastructura pe contul său de Facebook.

Lucrările avansează într-un ritm foarte bun

Asociaţia Pro Infrastructura, care monitorizează prin filmări aeriene şi reportaje la sol marile şantiere de infrastructură din România, susţine că lucrările la Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila „avansează într-un ritm foarte bun”.

„Lucrările impresionante ale Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, construit de asocierea italiano-japoneză Astaldi-IHI, avansează într-un ritm foarte bun, însă noi întârzieri birocratice în autorizarea lucrărilor pentru drumurile de acces la pod vor transforma, în 2022, această lucrare de 2 miliarde de lei în (probabil) cel mai ruşinos muzeu din istorie.

La cele două turnuri principale ale podului, care vor avea peste 190 de metri înălţime, se lucrează 24/24, 7/7, ele urcând zilnic cu peste 2 metri. Sistemul de cofraj glisant care se auto-ridică constant a fost realizat în Austria. Macaralele turn ce aprovizionează podul la înălţime au început să fie sprijinite în pilonii turnurilor, urmând şi ele să se auto-înalţe cu elemente metalice, pentru a ţine pasul cu urcarea turnului.

Până la finalul anului, se va atinge cota finală a celor două turnuri, urmând ca, în 2021, japonezii de la IHI să înceapă o altă etapă extrem de spectaculoasă: suspendarea cablurilor pe care se va sprijini tablierul metalic”, a mai precizat Asociaţia Pro Infrastructura.

Turnurile principale ale podurilor vor fi gata înainte de Crăciun

Inginer Francisco Torres, şef de lucrări la şantierul Podului peste Dunăre, a informat presa, vineri, că cele două turnuri principale ale podului, care vor avea 192 de metri înălţime, vor fi gata înainte de Crăciun.

„Acum suntem la cota 112 metri, din 192 metri. În medie, facem 2-2,5 metri pe zi. Dacă facem un calcul, asta înseamnă că pe 15 decembrie va fi gata. Noi construim şi grinzile care vor face legătură între piloni. Grinzile le construim jos şi după le ridicăm. La momentul când terminăm pilonii, le legăm cu aceste grinzi. Pilonii vor fi gata înainte de Crăciun. Este o lucrare deosebită, de care suntem mândri. Este cea mai importantă lucrare din România la ora actuală. Lucrăm cu suflet şi cu spiritul să terminăm lucrarea la termen”, a spus Francisco Torres.

Se lucrează la asamblarea elementelor

De asemenea, în Şantierul Naval VARD Brăila, care a investit în ultima perioadă peste 10 milioane de euro în tehnologizarea şantierului pentru realizarea elementelor necesare Podului peste Dunăre, se lucrează la asamblarea celor 86 elemente care vor constitui tablierul metalic al podului.

„În paralel, în Şantierul Naval VARD Brăila, italienii de la Fincantieri asamblează cele 86 elemente care vor constitui tablierul metalic al acestui pod. Au fost investiţi în ultima perioadă peste 10 milioane de euro în tehnologizarea şantierului (clădiri noi, echipamente de ultimă generaţie etc) doar pentru acest proiect.

Cele 3 linii de producţie paralele transformă în mai multe etape zecile de mii de tone de tablă în elemente de tablier de aproximativ 30X25X3 metri. Aceste elemente sunt apoi testate, măsurate, pre-asamblate, vopsite şi depozitate în aşteptarea urcării pe barjă pentru a fi transportate în 2021 pe poziţie. În afara celor 2 turnuri, se mai execută lucrări la cele 2 blocuri de ancoraj ale podului şi la viaductele de acces, acolo unde există autorizaţie de construire”, completează Asociaţia Pro Infrastructura.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, 18 luni fiind alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Fonduri nerambursabile de aproxiamiv 363 milioane de euro

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 km, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea. Lăţimea totală va fi 31 metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.

Sursă foto: INQUAM/Octav Ganea.