Capital: Cum va arăta piaţa de televiziune anul viitor, când România va trece la televiziunea digitală terestră (DTT)?
Mihai Ursoi: Dat fiind gradul ridicat de penetrare a televiziunii cu plată în România – aproximativ 85%, DTT nu va avea un impact enorm. Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de SES, la sfârşitul anului trecut, 7,18 milioane de gospodării din România beneficiau de servicii TV, 4,64 milioane aveau abonament la cablu, 2,11 milioane la DTH şi 0,18 milioane erau conectate la servicii IPTV – deci putem spune că tehnologiile alternative înregistrează o evoluţie destul de solidă. Luând în considerare aceste tehnologii, trebuie să menţionăm un aspect important, şi anume faptul că rata de digitalizare prin satelit este cea mai ridicată. Conform rezultatelor studiului citat, la 31 decembrie 2013, 2,11 milioane de locuinţe din România beneficiau de transmisie digitală prin satelit, 1,86 milioane de cablu digital, 0,19 milioane de televiziune digitală terestră şi 0,18 milioane de servicii IPTV digitale. Cu toate acestea, DTT este un proces important, care merită atenţia tuturor jucătorilor de pe piaţă. Televiziunea digitală terestră va avea cu siguranţă clienţi în zona rurală, unde infrastructura de cablu este deficitară. Totuşi, atunci când ne gândim la DTT în ţara noastră, trebuie să ţinem cont de un aspect, mai exact de configuraţia geografică a României, cu regiuni de munte şi deal, cu Delta Dunării, unde digitalizarea terestră a recepţiei semnalului de televiziune ar putea fi limitată sau chiar parţial imposibilă. În acest caz, ne vin în ajutor sateliţii, deoarece oferă capacitatea care asigura acoperire imediată a tuturor zonelor aflate în raza lor de acţiune, acesta fiind unul dintre cele mai importante avantaje ale distribuţiei prin satelit a semnalului TV. SES este în prima linie în ceea ce priveşte digitalizarea prin satelit în Europa – suntem implicaţi în procesul de digitalizare prin satelit în cea mai mare parte a teritoriului Europei.

Capital: Cum aţi descrie piaţa românească de televiziune de anul trecut şi ce schimbări observaţi anul acesta?
Mihai Ursoi: Piaţa românească de televiziune este cunoscută a fi foarte dinamică şi în continuă schimbare. Cel mai important eveniment din 2013 a fost, fără îndoială, lansarea – pe o piaţă foarte competitivă de distribuţie TV – a platformei DTH Orange TV la poziţia orbitală ASTRA 31,5E, platformă operată de Orange, cel mai mare furnizor de servicii de telefonie mobilă din ţară. Lansarea licitaţiei pentru licenţele de televiziune terestră digitală va aduce, probabil, o altă schimbare pe piaţa de distribuţie TV. Poate că serviciile nu vor fi disponibile anul acesta, dar sunt sigur că vom vedea unele acţiuni pe piaţă de îndată ce vor fi anunţaţi câştigătorii licitaţiei.

Capital: Când credeţi că HD va deveni un standard şi în România?
Mihai Ursoi: Poate că nu putem vorbi încă de un standard, dar cu siguranţă tot mai multe trusturi media româneşti, în special cele axate pe sport, muzică şi divertisment, vor începe să îşi formeze unităţi de producţie HD.  Putem spune că Orange TV a făcut un salt uriaş spre acest standard în România, oferind cel mai mare număr de canale HD încă de la lansarea pe piaţă.

Capital: Când estimaţi că va avea loc prima transmisie 4K în România?
Mihai Ursoi: Ultra HD reprezintă un real progres, asemănător trecerii de la SD la HD, însă putem spune că Ultra HD oferă o experienţă mult mai impresionantă. Cu Ultra HD, radiodifuzorii şi operatorii de televiziune cu plată au ocazia să se diferenţieze şi să includă o nouă ofertă TV premium. Următorul pas va fi îmbogăţirea conţinutului; pentru a transmite 4K pe o piaţă extinsă, ai nevoie de conţinut produs în 4K. Producţiile originale Ultra HD sunt încă rare, dar există radiodifuzori care au început să filmeze la rezoluţie Ultra HD. Deja s-au lansat peste 120 de filme importante în Ultra HD şi câţiva clienţi SES filmează de câteva luni în Ultra HD (şi adaptează materialele pentru transmisii HDTV). Tocmai de aceea, în calitate de partener neutru, SES lansează „Experienţa SES Ultra HD” pentru a oferi producătorilor de conţinut şi radiodifuzorilor posibilitatea de a-şi testa şi distribui conţinutul Ultra HD. Cel mai probabil, UHD va deveni o realitate comercială în Europa în anul 2016, dar în ţări cu tehnologii mai avansate, cum ar fi Japonia şi Coreea de Sud, transmisiile-test vor începe încă din 2014. Conform estimărilor privind canalele Ultra HD (IHS Electronics & Media), în 2025, numărul total de canale UHD transmise va depăşi cifra de 1.000, deoarece operatorii vor profita de evenimentele sportive majore pentru a încuraja adoptarea experienţei de vizionare avansate. Studiile din industria de profil arată că vânzările de televizoare Ultra HD vor ajunge la 1,5 milioane anul acesta, iar în 2025, numărul aparatelor TV Ultra HD distribuite se va ridica la aproape 174 milioane în întreaga lume. În momentul respectiv, televizoarele Ultra HD vor reprezenta o treime din totalul vânzărilor. În plus, suntem convinşi că Europa va fi foarte receptivă la trecerea spre Ultra HD. Motivul este acela că, pe o piaţă de televiziune cu plată dezvoltată, consumatorii de televiziune preferă ecranele mari, tendinţă care pare să se menţină în continuare. Acest lucru, precum şi prezenţa operatorilor TV cu plată cu ARPU (venit mediu lunar per utilizator) mai mare vor transforma Europa în cea mai atractivă piaţă pentru lansări rapide de servicii UHD. Conform celor de la HIS Electronics & Media, 111 milioane de gospodării din Europa vor beneficia de Ultra HD în 2025, adică aproape una din trei locuinţe cu TV din Europa va avea un televizor Ultra HD.

Capital: Cum vom consuma servicii TV în 2020?
Mihai Ursoi: Aşa cum am spus mai devreme, România este una dintre ţările bine dezvoltate la capitolul telecomunicaţii, cu preţuri competitive şi servicii de înaltă calitate. Ţările care adoptă tehnologiile mai târziu decât ţările dezvoltate beneficiază întotdeauna de echipamente de ultimă generaţie, prin urmare de o adoptare mai rapidă a noilor servicii. Cred că televizorul nu va dispărea niciodată din sufragerie, dar observăm deja această schimbare a obiceiurilor de vizionare şi constatăm că furnizorii se adaptează la această schimbare. Prin urmare, nu cred că televizorul va dispărea, însă modul în care consumăm servicii de televiziune va evolua. În continuare, putem afirma că tot ce contează este conţinutul şi ecranul care îl pune la dispoziţia telespectatorului.