Viitorul Pactului Verde european a fost unul din argumentele frecvent utilizate în cadrul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. Au existat forțe politice care au susținut că „Green Deal” ar trebui abandonat. Mihnea Cătuți a infirmat categoric această posibilitate.
„Nici vorbă de așa ceva! În primul rând, în momentul de față, 75% din PIB-ul global este asigurat de țări cu o țintă Net 0 de emisii până în 2050. Nu doar Europa, ci întreaga lumea are această țintă de a-și reduce emisiile. Și China o are, și India, pentru 2060.
Aici este, mereu, acest discurs: «De ce să facem noi, când alții nu fac». China, de exemplu, investește în prezent mai mult în energie regenerabilă decât tot restul lumii la un loc. Deci ei sunt liderii, la momentul actual”, a argumentat directorul de cercetare Energy Policy Group
Mihnea Cătuți a confirmat însă existența unui val de respingere înaintea alegerilor europarlamentare vizavi de unele măsuri verzi:
„În special, pentru cele care ajung foarte aproape de cetățean. Precum cea legată de interzicerea comercializării de vehicule noi cu motoare cu combustie internă, din 2035. Sau interzicerea centralelor pe gaze în apartamente, începând cu 2040. Măsurile de genul acesta au o vizibilitate foarte ridicată și au fost respinse de populație.”
Mihnea Cătuți: Comisia Europeană va adopta măsuri de compromis
În acest context, este foarte posibil ca legislativul european să adopte o serie de măsuri de temporizare.
„Pactul Verde european intră într-o fază de implementare. Deci nu o să mai vedem mari discuții despre ținte noi și ambiții mari. (…) Vom avea, posibil, câteva sacrificii simbolice pentru a răspunde acestui val de respingere. Preconizez că vor exista modificări cu acel regulament cu privire la mașinile cu motor termic. (…)
O să avem, probabil, o revizuire a acestei directive. Nu de abandonare însă a criteriului de emisii. Probabil că, dacă vom continua să folosim motoare cu combustie internă, se va trece către utilizarea de combustibili sintetici. Putem să producem Diesel și benzină și fără a porni de la țiței, pe bază de hidrogen și carbon captat.
Sunt combustibili scumpi și energointensivi, dar se poate. Și este posibil să existe amânări sau o reducere a presiunii exercitate de punerea unui preț pe dioxidul de carbon, pe energia consumată pentru încălzirea clădirilor sau pentru transport”, a explicat Mihnea Cătuți.
Grija de a nu supăra consumatorul european
Aceste măsuri de compromis vor fi stringent necesare pentru a liniști opinia publică, a explicat Mihnea Cătuți. Motivul este simplu – costul tranziției energetice va fi resimțit din plin de populație.
„Pentru că, până la urmă, cineva trebuie să plătească pentru aceste măsuri climatice. Iar acel cineva va fi consumatorul. Fie prin taxe, fie direct prin bunurile și serviciile pe care le achiziționează. Comisia Europeană, pentru a se asigura că cei mai vulnerabili dintre europeni nu vor fi și cei mai afectați de aceste măsuri, a creat Fondul social pentru climă.
Pe baza acestuia, fiecare stat membru trebuie să elaboreze un plan social pentru climă. România are la dispoziție între 7 și 8 miliarde de euro prin acest fond. În plan trebuie identificați exact cei mai vulnerabili cetățeni și consumatori, precum și cum pot fi susținuți pentru a trece peste acea vulnerabilitate. Iar acolo unde va fi nevoie, vor fi oferite ajutoare financiare directe, pe termen limitat.
Pentru a-i ajuta să treacă peste acea perioadă destul de dificilă. În momentul de față, există o grijă extrem de mare de a nu produce un impact crescut asupra consumatorului european”, a mai declarat Mihnea Cătuți.
