Obiectivele pentru 2050 ale Uniunii Europene, asumate și de România, prevăd atingerea unui nivel zero de emisii poluante în producerea energiei electrice. Angajamentul este unul dificil de atins, având în vedere capacitățile actuale de energie regenerabilă. Dar nu și potențialul țării noastre în acest domeniu, susține Mihnea Cătuți.
„În momentul de față, România are instalați, în total, aproximativ 18 GW. 35% dintre aceștia sunt din energie hidroelectrică. 25% sunt din energia eoliană plus cea solară. Undeva la 6,5 GW sunt din hidro, circa 3 GW – eolian, iar 1,5 GW – solară. Aici nu includ însă și prosumatorii. 15% din total este din cărbune și 15% din gaz. Și cam 7-8% este energia nucleară.
Mai sunt niște mici centrale pe care nu le luăm în acest calcul. Tranziția către Net 0 presupune în România, în funcție de scenarii, undeva la 52-54 GW de energie regenerabilă. Deci în 25 de ani trebuie să ajungem de la cât avem azi, 4,5 GW, la 50 GW. Înzecit!”, a explicat directorul de cercetare al Energy Policy Group.
Există însă speranțe susține acesta. Prin exploatarea potențialului eolian offshore din Marea Neagră se pot obține încă 15 GW. Și alți 17 GW din energia eoliană pe uscat. Iar energia solară ar putea atinge volumul de 21 GW.
Potențial de lider regional
Mihena Cătuți a precizat că potențialul României în domeniile menționate este unul mare. Astfel, țara noastră are șanse să devină un lider regional în domeniul energiei.
„În momentul de față, noi avem un avantaj al potențialului de energie curată. Nu suntem cei mai buni din «clasă» la nimic. Nu avem cel mai bun potențial de solar. Nici cel mai bun potențial de vânt. Dar avem peste media europeană la potențialul de energie solară și eoliană.
Pentru că avem și potențialul de energie eoliană din Marea Neagră. Combinate, pentru că ele nu produc neapărat în același timp, pot duce la o producție dr energie electrică mai ieftină în România”, a menționat Mihnea Cătuți.
Statul suferă de incapacitate tehnică
Pentru valorificarea acestui potențial, este necesar ca statul să realizeze o serie de investiții și proiecte majore în domeniul energiei. Capitol la care însă nu stăm deloc bine.
„Aici avem, pe de o parte, o incapacitate tehnică, din păcate a statului, de a implementa proiecte mari. La Iernut, Romgaz se chinuie de ani de zile să termine o investiție de 400 MW, nu ceva uriaș. În același timp, avem și o potențială problemă de acceptabilitate socială. Este vorba de reacția pe care populația o poate avea la aceste investiții. De exemplu, investițiile de la Doicești, pentru reactoarele modulare mici. Imediat a apărut o reacție negativă la nivel local și chiar la nivel național împotriva lor.
Mi-e teamă că o să vedem reacții similare când o să vină vorba de reactoarele noi de la Cernavodă. Vedem deja niște reacții negative legate de exploatarea gazelor din Marea Neagră. Nu mai vorbesc de proiectele hidro, de barajele mari”, a mai precizat Mihnea Cătuți.
