„Au fost modificări legislative de mulţi ani făcute, din păcate un cadru legislativ care a permis situaţii ce trebuie oprite. Avem 63 de miliarde de lei în această zonă, firme în insolvenţă, faliment sau reorganizare. Avem cam 28.000 de firme în situaţia asta. Cam o mie şi ceva au plan de reorganizare. 6.000 şi ceva sunt în observaţie de ani de zile. Împreună, marea lor parte acumulează încă datorii peste acel moment de intrare în insolvenţă, peste angajamentul de asumare de plată şi de necontinuare a creşterii datoriilor faţă de bugetul de stat. Este un comportament incorect faţă de mediul de afaceri corect. Este un ajutor de stat mascat pe care statul îl permite cu bună ştiinţă de foarte multe ori (…) Atunci, dacă e o parte de legislaţie neacoperită, asta este intenţia noastră de mâine: să avem acel cadru în baza căruia statul sau orice creditor la masa credală să poată să ceară falimentul atunci când lucrurile continuă în felul acesta. (…) Este o propunere ca atunci când se doreşte intrarea în insolvenţă firmele să nu poată să o facă aşa…”, a spus Teodorovici. 

Acesta a subliniat că sunt şi firme care au intrat în insolvenţă din motive obiective, în cazul acestora existând propunerea de tăiere de datorii, şi a precizat că sunt măsuri foarte bune pentru piaţă, motiv pentru care au şi primit avizul Consiliului Economic şi Social. 

„Din păcate, sunt firme care cu motive obiective la bază au intrat în insolvenţă. Şi atunci am propus în această ordonanţă chiar şi tăierea unor astfel de datorii pentru companii care fără această măsură nu pot continua. Sunt măsuri foarte bune pentru piaţă. Chiar de asta avizul de azi de la CES a fost unul favorabil. Acesta este un plafon pentru a face mai grea intrarea în insolvenţă a companiilor şi în special pentru că există o practică din partea unor companii de a intra şi de a ieşi din insolvenţă”, a explicat ministrul Finanţelor. 

Întrebat de se s-a optat pentru varianta de ordonanţă de urgenţă, Teodorovici a răspuns că o astfel de modificare legislativă poate să aducă până la final de an surse de bani suplimentare. 

„Dacă noi curăţăm această zonă care creează probleme în mediul de afaceri, mediul de afaceri în sine va avea de câştigat. Obiectivul este de a relansa în economia din România companiile mari, chiar şi de stat, care azi sunt ţinute pe linia de plutire”, a explicat şeful MFP. AGERPRES