Relatia firmelor cu CNH a declansat de multe ori scandaluri. De altfel, 90 din cele 100 de licitatii organizate anual prin metodele clasice de catre CNH sunt contestate. Pe langa acestea, 500 se organizeaza prin Internet, conform directorului Companiei, Ion Stamin Purcaru. 18 dosare sunt in cercetarea Politiei in cazul afacerilor cu CNH, si Corpul de Control al companiei a semnalat recent si alte nereguli, cum ar fi decontarea unor portii fictive de mancare.
Proprietarii tin sa faca tot mai putine afaceri cu CNH. Prefectul Aurelian Serafinceanu spune ca 37% din activitatea firmei Gerom, unde este actionar, mai depinde de CNH. Prefectul a declarat ca actiunile sale sunt administrate de o firma si ca Gerom a castigat contractele prin licitatii.
Daca afacerile au inceput si crescut pe langa CNH, in ultimii doi-trei ani, tendinta este sa se rupa de CNH. Oamenii de afaceri incearca sa isi doreasca sa aiba cat mai putin de-a face cu Compania. Petru Raurean, fost colaburator in afaceri al actualului prefect, spune ca in 2002 doar 45% din cifra de afaceri a Upsrom venea din minerit, fata de 90% cat era in 2000. „Fiecare firma a devenit acum un fel de banca de credit pentru CNH. Incasez la 90-120 de zile, si aceasta dupa interventii”, spune Raurean, actualmente actionar cu aproximativ 20% in Upsrom. Aceasta firma este privata, are 650 de angajati. Pentru a se detasa mai mult de Companie, a dezvoltat in ultimul timp activitati noi (utilaje pentru irigatii) si are in plan o fabrica de confectii.
„Ii mai ajut din cand in cand cu lemn de mina, insa evit sa am de-a face cu CNH din cauza platilor la sapte-noua luni. si eu am beneficiat la inceput de avantajul de a face afaceri cu CNH, ponderea contractelor e acum nesemnificativa”, spune Emil Parau, proprietarul Comexim R Lupeni, una dintre firmele cele mai mari din Vale. Cifra de afaceri a fost de aproape doua milioane de dolari anul trecut. Firma sa are afaceri de exploatare si prelucrare lemn, transport, inchirieri de utilaje, turism (in Retezat, Portile de Fier, pasul Vulcan). In Straja, vestita pe plan local pentru schi, are doua teleschiuri, cabane. In aceasta localitate, 250 de familii traiesc din turism, la un numar de 5.000 de vizitatori pe week-end, iarna. Straja este cunoscuta si pentru pelerinajul „drumul crucii”, organizat in fiecare an de „Milu”, cum ii zic localnicii.
Fost revizor contabil, Viorel Bonea a inceput afacerile in 1991, cand a luat un bar si o cofetarie in locatie de gestiune. Acum conduce un Oldsmobil american. „Am prosperat pe banii statului, stateam rau la inceput cu banii, aveam o datorie la CAR de 160.000 de lei. Daca era sa incep cu banii mei, imi era mult mai greu.” Dupa ce a cumparat barul, si-a dezvoltat afaceri si in turism, in Parang, si vrea sa faca un sat de vacanta la Banita. „In 1994 renta, lumea avea putere de cumparare, adaosurile erau mai flexibile si am avut scutire de impozit pe profitul reinvestit”, mai spune Bonea, care isi evalueaza acum afacerile la 800 de mii, un milion de dolari.
Facilitatile i-au facut pe multi sa nu pastreze un leu pentru ei, ci sa-l investeasca. Alin Simota este, probabil, la 35 de ani, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din zona. A inceput cu mic comert de frontiera cu Ungaria, s-a reprofilat pe vanzari in Germania, dupa care s-a intors in Valea Jiului si a dezvoltat afaceri estimate de el la 10-15 milioane de dolari. Acum are patru magazine, este dealer de telefonie mobila, are firma de constructii, o participatie la o firma de confectii metalice din Satu-Mare, o firma de lucrari de inalta, medie si joasa tensiune si are 40% din clubul local de fotbal, in care spune ca a investit doua milioane de dolari in patru ani. Unul dintre partenerii lui de afaceri, Doru Tamas, si-ar vinde afacerile (lemn, constructii, alimentatie) pentru un milion de dolari si „as fi acum in America”, declara el. Spre deosebire de Tamas, majoritatea oamenilor de afaceri isi doresc sa implineasca visul american in Jiu Valley.