Subvenții agricole în Uniunea Europeană
Între 2018 și 2021, Uniunea Europeană a distribuit subvenții agricole semnificative, iar o parte considerabilă a acestor fonduri a ajuns la o mână de miliardari.
Conform unui articol publicat de The Guardian, cei 17 „beneficiari finali” identificați au primit împreună suma de 3,3 miliarde de euro, în timp ce mii de ferme mici s-au închis în aceeași perioadă.
Printre acești beneficiari se numără nume cunoscute, precum fostul premier ceh Andrej Babiš, care a fost achitat recent de acuzații de fraudă legate de subvenții, și James Dyson, magnatul britanic al aspiratoarelor, care a fost un susținător vocal al ieșirii Marii Britanii din UE.
Miliardarii beneficiază de ajutoarele financiare ale contribuabililor
Analiza a relevat că subvențiile sunt distribuite pe baza suprafeței de teren deținute, nu în funcție de necesitatea de sprijin, ceea ce a dus la acumularea fondurilor în mâinile unor mari proprietari de terenuri.
Potrivit lui Benoît Biteau, europarlamentar și fermier, majoritatea fermierilor luptă pentru a-și menține afacerile, în timp ce miliardarii beneficiază de ajutoarele financiare ale contribuabililor.
Lista beneficiarilor include și nume mari din industrie, precum Clemens Tönnies, un magnat german al cărnii, și Kjeld Kirk Kristiansen, fost CEO al Lego. Acești miliardari au primit subvenții prin companiile pe care le dețin, însă complexitatea lanțurilor de proprietate face dificilă identificarea exactă a sumelor primite.
Subvențiile, o pârghie economică crucială
Criticii acestor subvenții au subliniat „stimulentele perverse” care îi împing pe fermieri să distrugă natura, estimând că între 50% și 80% din fondurile UE pentru agricultură sunt destinate sectorului animalier, în loc să sprijine o agricultură sustenabilă și sănătoasă.
Paul Behrens, cercetător la Universitatea Leiden, a declarat că subvențiile sunt o pârghie economică crucială pentru schimbarea sistemului alimentar.
„Avem nevoie de o tranziție alimentară rapidă pentru un viitor mai sănătos, iar subvențiile sunt cea mai mare pârghie economică pentru schimbare”, a spus Paul Behrens, cercetător privind schimbările globale la Universitatea Leiden, care nu a fost implicat în studiu.
„Inegalitatea din Cap este extremă și această lucrare evidențiază din nou cât de mult cei mai bogați proprietari de terenuri continuă să se îmbogățească din subvenții. Deși transparența în Cap s-a îmbunătățit de-a lungul timpului, cantitatea de muncă de detectiv necesară pentru a descoperi cum sunt cheltuiți banii din impozite ai publicului este uimitoare.”
Majoritatea miliardarilor nu au răspuns la solicitările de comentarii, însă un purtător de cuvânt al Dyson Farming a susținut că familia a investit considerabil în îmbunătățirea durabilă a fermelor, contracarând astfel plățile de subvenție primite.
„Fermele angajează acum peste 250 de oameni și folosesc tehnologia agricolă și inovația pentru a sprijini securitatea alimentară a Regatului Unit. Numai în 2023, Dyson Farming a produs în mod durabil 40.000 de tone de grâu, 12.000 de tone de cartofi și 750 de tone de căpșuni britanice în afara sezonului, ceea ce evită milele de aer și impactul de carbon al fructelor importate de peste mări.”
De asemenea, Thomas Dosch, de la Tönnies, a pledat pentru o reformă a politicii agricole, care să sprijine fermierii ce practică metode ecologice, subliniind că nu ar trebui să fie compensate prin plăți pe hectar.
„Nu ar trebui plătite subvenții pentru cantitatea de produse sau ca prime de suprafață la hectar”, a spus el.
„Cu toate acestea, dacă acest lucru ar duce la prețuri mult mai mari la alimente și poate chiar la penurie de alimente, cred că acest lucru ar fi inacceptabil din punct de vedere politic.”
