Mulţi miliardari şi-au sporit averile pe piaţa imobiliară românească în perioada imediat următoare aderării României la spaţiul european. O parte au făcut afaceri păguboase şi s-au retras. Astăzi, proprietăţile locale au intrat din nou pe radarul acestui tip de investitori.
Piaţa imobiliară românească este dominată pe toate sectoarele comerciale de grupuri mari de investiţii. Sud-africanii de la New Europe Property Investments (NEPI) sunt cei mai mari proprietari de centre comerciale din ţară, grupul Globalworth, fondat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, este cel mai mare proprietar de clădiri de birouri, iar segmentul spaţiilor industrial-logistice este dominat de compania CTP.
Investiţiile imobiliare sunt o formă de conservare şi înmulţire a averii pentru o mare parte din milionarii României, însă doar o mână dintre ei şi-au construit afacerile doar în acest domeniu şi au ajuns să se lupte de pe poziţii egale cu marile corporaţii internaţionale. Ieşeanul Iulian Dascălu este cel mai mare proprietar român de spaţii comerciale, categorie de active pe care se bazează şi averea lui Gabriel Popoviciu. Antreprenorul Liviu Tudor a ajuns pe locul 13 în topul celor mai bogaţi români exclusiv prin cele două parcuri de birouri pe care le deţine în Bucureşti. De asemenea, Ion Ţiriac are afaceri consistente în imobiliare. Cel mai nou nume românesc intrat în liga mare a pieţei imobiliare este cel al fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman, care se pregătesc să îşi diversifice afacerile printr-o achiziţie de circa 150 mil. euro.
Antreprenorii străini care şi-au construit o reputaţie internaţională prin plasamentele lor imobiliare nu lipsesc din România. Firmele controlate de miliardarii lumii, care sunt active în acest moment pe piaţa locală, au realizat investiţii totale de peste 1,1 mld. euro. Ingvar Kamprad – fondatorul IKEA, Gérard Mulliez – fondatorul grupului Auchan, Lev Leviev – supranumit regele diamantelor şi unul dintre cei mai bogaţi israelieni, şi familia belgiană De Pauw – un actor important pe piaţa spaţiilor industriale din Europa, fac parte din categoria investitorilor cu tradiţie în România. Lor li s-au adăugat în ultimul an încă două nume, care şi-au făcut intrarea pe piaţa locală. Este vorba despre Petr Kellner, cel mai bogat ceh, şi Radovan Vitek, al treilea cel mai bogat ceh. În plus, Liora Ofer – descendenta celei mai bogate familii israeliene cu rădăcini româneşti, dă târcoale pieţei locale de ceva timp, iar sursele Capital spun că ar putea face o primă mişcare în curând.
Planul de investiţii al acestora prevede achiziţii sau dezvoltări cumulate de sute de milioane de euro pe termen scurt.
Atacul cehilor
Prin această achiziţie, Vitek îşi deschide drumul spre piaţa locală, pe care este prezent încă din 2013, când a cumpărat dezvoltatorul maghiar Ablon. Din portofoliul acestuia mai are nouă terenuri, cu o suprafaţă de circa 30 de hectare, evaluate la 16 mil. euro. Loturile erau destinate unor dezvoltări rezidenţiale şi de birouri. Radovan Vitek este al treilea cel mai bogat ceh, cu o avere estimată la 2,4 mld. dolari. El are patru copii şi şi-a construit averea prin investiţii imobiliare.
Din surse proprii
Suedezii au investit circa 200 mil. euro în România în cei şapte ani de la intrarea pe piaţă. Cea mai mare investiţie realizată până acum aici a fost achiziţia în vara lui 2015 a 33.600 de hectare de pădure pe care a plătit 56 mil. euro. Grupul suedez şi-a extins activitatea şi pe sectorul imobiliar. În 2010, divizia imobiliară a grupului Inter IKEA a cumpărat terenul de 5,1 hectare al fabricii Timpuri Noi din Bucureşti, pentru care a plătit 34,6 mil. euro. Un an mai târziu compania a cumpărat de la firma Baduc alte două hectare de teren pentru circa 13 mil. euro. Pe cele două loturi se dezvoltă birouri şi locuinţe.
Anul trecut, compania i-a plătit circa 24 mil. euro lui Teia Sponte, fost vicepreşedinte al echipei Steaua Bucreşti, pentru terenul de 48 de hectare al fostului IAS Mogoşoaia. Cumpărătorul vrea să construiască aici un proiect mixt, predominant rezidenţial. IKEA este printre puţinele grupuri care îşi permit să se extindă din surse proprii, nefiind nevoit să se îndatoreze.
Extindere continuă
În paralel, AFI Europe se apropie de finalizarea vânzării celor cinci clădiri de birouri, care flanchează mallul din Cotroceni, către fraţii Pavăl. De pe urma lor ar putea obţine peste 150 mil. euro, bazat pe costul de dezvoltare al imobilelor. Între timp, creditorii Africa Israel Investments, care controlează AFI Europe, au scos la vânzare compania pentru a-şi recupera banii investiţi în obligaţiuni.
Notorietatea acestor miliardari este benefică pieţei locale, pentru că are capacitatea de a motiva şi alte nume noi să investească în România.