Fiecare familie plăteşte la casele de marcat din magazinele în care obişnuieşte să îşi facă cumpărăturile 169 de euro pe an, în medie, în contul furtişagurilor comise atât de aşa-zişii clienţi, cât şi de angajaţi.
Marii retaileri sunt îngrijoraţi de amploarea căpătată de furturile de la raft. Conform unui studiu publicat recent de Centrul pentru Cercetări în Retail din Anglia, la nivel global, costurile pe care le au anual magazinele, ca efect al acestui fenomen, au ajuns la 72,4 miliarde de euro şi reprezintă 1,36% din cifra de afa-ceri totală. Studiul a fost efectuat în 32 de ţări şi a cuprins 820 de companii de retail care au 139.000 de magazine în Europa Centrală şi de Vest, America de Nord şi zona Asia-Pacific.
România nu a fost inclusă în acest studiu, iar marii retaileri din ţara noastră, deşi admit că se confruntă cu un fenomen similar, refuză să răspundă la întrebări pe această temă, motivând că subiectul este „foarte sensibil“. Un lucru este cert: indiferent de complexitatea sistemelor de securitate din marile magazine, practicile tot mai rafinate ale hoţilor reuşesc să le înşele vigilenţa în cea mai mare parte a cazurilor. Deşi datele studiului fac referire la statele Europei Centrale, situaţia reflectată de acestea se poate aplica şi în cazul României. Astfel, în Polonia, costurile cauzate de furturi din magazine echivalează cu 1,34% din cifra de afaceri, în Ungaria, nivelul este de 1,36%, iar în Cehia ajunge la 1,41%. Procentajul înregistrat în Europa Centrală nu este semnificativ mai mare decât cel din statele europene mai dezvoltate: Franţa (1,34%) şi Suedia (1,32%).
O diferenţă mare există însă între costurile suportate de către familiile din diferite ţări pentru a acoperi pagubele. Astfel, în timp ce în Polonia costurile sunt de 88 de euro pe familie anual, în Danemarca ajung la 256 de euro, iar în Irlanda, la 339 de euro.
În perioada iunie 2006 – iunie 2007, în Europa Centrală şi de Vest au fost prinşi 3,5 milioane de „clienţi“ şi 69.000 de angajaţi care au furat din magazine. Evident, pentru marii retaileri, de cele mai multe ori, supravegherea propriilor angajaţi reprezintă o provocare mai mare decât monitorizarea clienţilor. Iar pagubele produse din interior sunt semnificativ mai mari. Dacă în Europa de Vest paguba produsă, în medie, la un incident este de 87 de euro în cazul unui client, o fraudă comisă de un angajat este, în medie, de 4.013 euro. În Europa Centrală, sumele sunt semnificativ mai mici: în cazul clienţilor – 18 euro, iar în cel al angajaţilor – 434 de euro, în medie, pe incident.
Dar ce dosesc hoţii sub haine cel mai des? În Europa, pe prime-le locuri se află băuturile alcooli-ce, produsele cosmetice, hainele de damă şi parfumurile. Urmează lamele de ras, CD-urile şi DVD-urile. Acestea din urmă sunt, de altfel, chiar produsele cele mai bine monitorizate de sistemele de securitate.
Raiul furtişagurilor
457 euro este valoarea medie a furtului comis de un client în magazinele din America de Nord. Suma este de peste 5,5 ori mai mare decât în Europa. În America, însă, valoarea fraudei produse de un angajat este de trei ori mai mică decât în Europa.
