Miliarde de euro se duc la apă şi canal

Sectorul de mediu va primi în următorii şapte ani fonduri în valoare totală de 5,5 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde reprezintă finanţare nerambursabilă a Uniunii Europene, iar restul, contribuţie naţională. Protecţia mediului constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană, dar şi pentru ţara noastră. De aceea sumele destinate acestui sector sunt consistente. Finanţările comunitare post-aderare, alocate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională ş

Sectorul de mediu va primi în următorii şapte ani fonduri în valoare totală de 5,5 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde reprezintă finanţare nerambursabilă a Uniunii Europene, iar restul, contribuţie naţională.

Protecţia mediului constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană, dar şi pentru ţara noastră. De aceea sumele destinate acestui sector sunt consistente. Finanţările comunitare post-aderare, alocate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională şi a Fondului de Coeziune, susţin proiecte de investiţii ce pun bazele dezvoltării durabile în infrastructura de mediu. Banii vor putea fi accesaţi în perioada următoare de către: autorităţile publice centrale, regionale şi locale, companiile regionale de apă, administraţiile ariilor protejate, Administraţia Naţională „Apele Române“ şi de către organizaţii neguvernamentale. Cele opt Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului consiliază beneficiarii în vederea pregătirii documentaţiilor şi proiectelor şi monitorizează implementarea proiectelor. Plăţile se fac prin intermediul Autorităţii de Certificare şi Plată din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

În vederea alocării fondurilor comunitare, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în calitate de Autoritate de Management, a elaborat Programul Operaţional Sectorial de Mediu care a fost trimis pentru aprobare la Bruxelles. Acesta continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare, finanţate prin intermediul fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD. Programul Operaţional Sectorial de Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale. Astfel, Programul Operaţional Sectorial de Mediu prevede investiţii în următoarele sectoare:

• Apă potabilă şi canalizare: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată (în prezent numai 52% din populaţia României are acces la servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare); aceasta este axa prioritară şi va beneficia de 60% din fondurile europene pentru POS Mediu;
• Deşeuri: dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate;
• Termoficare: reabilitarea sistemelor municipale de termoficare în zonele cele mai poluate;
• Protecţia naturii: implementarea de sisteme adecvate de management pentru protecţia naturii;
• Dezastre naturale: dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc;
• Asistenţă tehnică (în vederea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene se desfăşoară acţiuni de publicitate şi informare asupra POS Mediu, beneficiarii sunt susţinuţi în vederea pregătirii proiectelor etc.).
Obiectivele Programului Operaţional Sectorial de Mediu până în 2015 sunt: creşterea accesului populaţiei din toate judeţele la servicii publice de apă, canalizare şi epurare, ameliorarea calităţii solului prin gestionarea adecvată a deşeurilor, în minimum 30 de judeţe, reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare în cele mai poluate localităţi, protecţia naturii prin managementul ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000 şi reducerea riscului la dezastre naturale în cele mai vulnerabile zone.

Mai multe informaţii, pe www.mmediu.ro 

Studiu de caz

Prin proiectul PHARE 2002 – „Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului“ au fost dotate cu echipamente de monitorizare a calităţii aerului oraşele Craiova, Cluj şi Iaşi. De asemenea, au fost furnizate Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului echipamente pentru efectuarea procedurilor de asigurare a calităţii şi control al calităţii datelor etc. Obiectivul a fost de a permite informarea cetăţenilor asupra calităţii aerului la nivel naţional şi transmiterea datelor către Agenţia Europeană de Mediu. Proiectul a crescut capacitatea de alarmare în timp util a populaţiei în cazul unor situaţii de urgenţă, cauzate de dezastre naturale sau artificiale asociate cu apariţia unor poluări semnificative. Valoarea totală a proiectului a fost de trei milioane de euro, contractorul fiind Agrotec SpA Italia.

Recomandarea specialistului

Emanuel Răuţă, manager Administraţie Publică al GEA Strategy&Consulting SA, afirmă că toate proiectele privind protecţia mediului sunt realizate fie în parteneriat public-privat (societăţi mixte, subcontractare), fie de către societăţi aflate în subordinea autorităţilor locale. De exemplu, o primărie care doreşte să reabiliteze sistemul de alimentare cu apă a localităţii trebuie să elaboreze aplicaţia de finanţare, incluzând motivaţia proiectului, studiul de fezabilitate, evaluarea şi pregătirea proiectului, precum şi bugetul detaliat al acestuia. Urmează pregătirea documentelor pentru achiziţia de servicii şi lucrări, conform legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice şi ulterior licitaţiile. Trebuie respectat planul de investiţii şi durata execuţiei lucrărilor.

Fonduri pentru dezvoltare urbană

DEZVOLTARE URBANĂ 10 oraşe din România vor participa la proiectul „Sprijin pentru oraşe“ din cadrul Programului URBACT 2002-2006. Cele 10 oraşe vor primi sprijin în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare urbană durabilă care vor fi folosite ulterior pentru implementarea proiectelor finanţate prin intermediul Programelor Operaţionale, în perioada 2007-2013. Acestea sunt: Odorheiu Secuiesc, Iaşi, Sighişoara, Alba Iulia, Bucureşti (sectorul 2), Timişoara, Piatra Neamţ, Săcele, Braşov şi Blaj.

OBIECTIV Sprijinul asigurat de acest proiect constă în punerea la dispoziţie a unui expert care va lucra cu autorităţile oraşului sau ale municipalităţii care a solicitat asistenţă, ajutându-le să definească şi să dezvolte strategii de dezvoltare urbană la diferite niveluri (oraş, cartier/ zonă din interiorul oraşului).

LANSARE Secretariatul Tehnic Comun al programului, cu sediul în Franţa, împreună cu Ministerul Integrării Europene din România, în calitate de Autoritate Naţională, vor organiza, la începutul lunii martie, la Bucureşti, conferinţa de lansare la nivel naţional a proiectului „Sprijin pentru oraşe“. Această conferinţă va marca şi lansarea Programului URBACT II în România. Programul URBACT II, ce se va derula în perioada 2007-2013, are ca principal obiectiv schimbul de experienţă între oraşele tuturor statelor membre UE, elementul-cheie al programului fiind acela de cooperare între oraşele participante la proiecte.

BUGET Oraşele din ţara noastră vor avea posibilitatea să depună proiecte în vederea obţinerii finanţării pentru dezvoltare economică şi socială, dezvoltarea zonelor defavorizate şi dezvoltare durabilă în mediul urban. Programul dispune de un buget aproximativ de 68 milioane lei.


Sectorul audiovizual primeşte întăriri

BUGET 750 de milioane de euro vor veni de la bugetul UE în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013 pentru sectorul audiovizualului.

OBIECTIVELE acestui program sunt: păstrarea şi sporirea diversităţii culturale şi lingvistice şi a moştenirii cinematografice şi audiovizuale, garantarea disponibilităţii acesteia pentru public şi promovarea dialogului intercultural; o mai bună distribuţie şi vizionare a lucrărilor audiovizuale în interiorul şi în afara UE; creşterea competitivităţii sectorului audiovizual în cadrul pieţei europene. Programul va sprijini creşterea numărului producţiilor audiovizuale europene, distribuirea şi promovarea lucrărilor audiovizuale europene şi proiectele pilot care asigură adaptarea acestui program la cerinţele pieţei. Pot solicita finanţare atât persoanele fizice, cât şi cele juridice.