Corina Crețu a evidențiat problemele în absorbția fondurilor europene
Corina Crețu, fost comisar european pentru Dezvoltare Regională și în prezent europarlamentar, a subliniat recent că România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește cheltuirea eficientă a fondurilor europene, datorită capacității sale administrative limitate și a birocrației excesive.
În cadrul unei conferințe, Creţu a evidențiat dificultățile în absorbția fondurilor europene, menționând că rata de absorbție pentru Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se situează în prezent la aproximativ 10%.
„Provocarea pe care o avem este aceea de a cheltui o sumă importantă de bani. O provocare foarte mare pentru România privind capacitatea sa administrativă. Ne aflăm în exerciţiul financiar 2021-2027, banii puteau fi folosiţi din iulie 2022, când au fost adoptate regulamentele, rata de absorbţie de 4%, majoritatea acestor bani sunt de fapt prefinanţări care se dau de către Comisia Europeană la începutul programelor europene pentru a putea fi asigurată cofinanţarea.
Rata de absorbţie în ceea ce priveşte PNRR este de aprox 10%, deşi avem peste 9 miliarde euro transferate de către Comisia Europeană şi care stau în Trezoreria BNR pentru că nu pot fi cheltuiţi decât pe bază de facturi. Pe de altă parte, nici nu ştiu dacă guvernul poate fi acuzat că nu e fabrică de facturi”, a precizat Corina Crețu în cadrul conferinţei „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media şi Economedia.
Fondurile europene, în valoare de 64 miliarde euro de la aderarea României în Uniunea Europeană și până în prezent, sunt vizibile în fiecare localitate și comună din țară, conform afirmațiilor făcute de Corina Creţu. Totuși, aceasta a subliniat necesitatea unei mai bune gestionări a acestor resurse, menționând că reducerea birocrației excesive ar putea fi cheia pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.
România poate face mai mult pentru reducerea birocrației excesive
Cu toate că au fost propuse și adoptate 80 de măsuri de simplificare la nivel european, acestea nu sunt aplicate în mod corespunzător în România. De asemenea, aplicăm cele mai rigide condiționalități suplimentare, fenomen cunoscut sub denumirea de „Gold Plating”, mai spune Corina Crețu.
„Tangenţa fondurilor europene, 64 miliarde euro net de la aderare şi până acum se văd în fiecare localitate, în fiecare comună, nu există oraş sau judeţ care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Ne aflăm într-o perioadă marcată de imprevizibilitate economică, inflaţie mare, criză energetică şi climatică. Avem acest război pe continentul nostru: criza din Orientul Mijlociu, dominaţia Chinei asupra economiei globale şi o potenţială schimbare în conducerea SUA.
Eu cred că România poate face mai mult în primul rând prin reducerea birocrației excesive. Am propus 80 de măsuri de simplificare care au fost adoptate de Parlamentul European, în calitate de comisar, apoi le-am votat în calitate în calitate de parlamentar, dar, din păcate, România nu le aplică. Nu doar că nu le aplică, este ţara cu cele mai mari condiţionalităţi pe care le pune peste aceste reguli europene, aşa numitul fenomen Gold Plating – fiecare funcţionar doreşte să se acopere cu noi hârtii, alte hârtii”, spune europarlamentarul.
În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale UE după alegerile europene, Corina Crețu a susținut necesitatea unor investiții în inovare, cercetare, dezvoltare, știință, precum și reducerea barierelor comerciale pentru a crea un mediu favorabil investitorilor europeni.
De asemenea, a subliniat importanța legiferării în domeniul digital, a investițiilor în energie regenerabilă și eficiența energetică.
