Statul român ar trebui să se transforme într-un comerciant de active dacă dorește să obțină banii propuși din privatizare și să eficientizeze companiile pe care încă le deține.
Reducerea pierderilor și a arieratelor este una dintre condițiile pe care Fondul Monetar Internațional (FMI) le-a impus Guvernului român în ultimul acord semnat. Prin privatizare (totală sau parțială), prin închiderea societăților care nu mai pot fi rentabilizate, prin schimbarea managementului de stat cu unul privat. Trecând peste aberațiile care apar inerent în astfel de programe (cum este schimbarea managementului CEC Bank, management, de altfel, privat și eficient), măsurile sunt printre puținele care pot elimina găurile din economie.
Este însă interesant de văzut și câți bani ar putea obține Guvernul prin vânzarea unor pachete de acțiuni ale unor companii profitabile și în prezent.
Este vorba de miliarde de euro doar din vânzarea unor participații.
Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica și Romgaz sunt câteva dintre societățile care au balanțe financiare pozitive și sunt atractive pentru investitori. Programele de vânzare clar anunțate prevăd vânzarea a circa 10% din Petrom și a câte 15% din Transelectrica, Transgaz și Romgaz.
Petrom, cea mai sigură vânzare
Cea mai avansată este oferta secundară de la OMV Petrom, unde acțiunile statului ar trebui să ajungă în piață în următoarele luni. Pentru celelalte companii din portofoliu, lucrurile stau mai prost, în sensul că o companie cu pierderi nu se califică pentru o listare la bursă. Ceea ce înseamnă că statul român ar trebui să găsească alte soluții pentru acoperirea acestor găuri, în principal prin separarea celor viabile de cele imposibil de revitalizat.
„Noi am vrea să listăm toate companiile din portofoliul Fondului Proprietatea, însă nu toate îndeplinesc condițiile de listare“, a declarat Greg Konieczny, manager al Fondului Proprietatea (FP), companie care deține pachete minoritare la majoritatea companiilor de stat profitabile. Potrivit lui, decizia aparține statului român, iar lentoarea cu care a listat chiar Fondul Proprietatea este „înspăimântătoare“. Lentoarea de care vorbește managerul FP se traduce prin cinci ani – atât i-a luat statului român să numească un administrator privat și să listeze Fondul.
Conform Programului Național de Reformă 2011-2013 adoptat de Guvern, suma ce va fi încasată din privatizări, în acest an, se ridică la 2,9 miliarde lei, iar lista include și compania Cupru Min, unde statul vrea să vândă integral pachetul deținut. În fine, Programul include și o creștere reală a PIB de 1,5% anul acesta, nu tocmai ușor de obținut.
Dacă s-ar lua în calcul banii ce pot fi obținuți din vânzarea unor participații la companiile mari din lista de peste 150 de societăți, suma depășește șapte miliarde de euro. Ar fi o mană cerească pentru Bursa de Valori București să obțină acțiuni lichide în valoare de măcar jumătate din această sumă. Din păcate, pregătirile durează mult mai mult decât se dorește. Romgaz, spre exemplu, trebuia să fie listată de anul trecut conform declarațiilor premierului Emil Boc, însă nu va deveni companie publică decât în primul trimestru al anului viitor. Bineînțeles, în cazul în care vor fi începute demersurile de anul acesta.
Amânări peste amânări
Tarom este o altă societate amânată. Inițial, și transportatorul aerian trebuia să ajungă la cota BVB cu un pachet de 20% din acțiuni, însă listarea a fost amânată, se pare, tot pentru anul viitor. CFR Marfă face parte dintre companiile cu probleme, unde listarea va decurge mai greu, la fel și Compania Națională a Huilei (CNH), unde trebuie lichidate activele nerentabile și vândute integral cele viabile. CNH este una dintre găurile care trebuie acoperite, datorând bugetului de stat peste un miliard de euro.
O situație mai puțin dramatică, dar care oglindește la fel de bine incapacitatea managerială a statului, este cea de la Oltchim. Privatizarea este obligatorie și la combinatul chimic pentru a rentabiliza afacerea și pentru a recupera (sau stinge) datoriile de peste 2,2 miliarde lei, majoritatea tot către buget. Modalitatea de vânzare a unei părți din companie pentru acoperirea datoriilor nu este o ciudățenie pe piața de capital. Cel mai bun exemplu în acest sens este Alro Slatina, unde acționarul majoritar Vimetco a anunțat că va vinde în piață un pachet de 21% din capitalul social pentru a-și putea plăti creditele. Iar aici vorbim de o corporație puternică, cu afaceri de extracție și producție pe trei continente (Europa, Asia și America de Nord).
Deocamdată, cea mai probabilă listare este cea a OMV Petrom. Valoarea pachetului nu se cunoaște încă, dar, conform capitalizării actuale, se ridică la circa 2,3 miliarde lei. Statul mai speră să obțină câteva sute de milioane de euro din vânzarea pachetului deținut la Romtelecom, însă negocierile în cazul operatorului de telefonie sunt mai dificile, deoarece compania nu este listată. Cât de mult va reuși să obțină Guvernul pe aceste active valoroase va conta inclusiv în alegerile parlamentare de anul viitor.