Investiţiile în infrastructura Capitalei pot avea rolul unei injecţii cu adrenalină în inima economiei româneşti. La comenzi, primarul Capitalei.
Un climat economic în care avântul din trecut a fost stopat reprezintă pentru primarul Capitalei, Sorin Oprescu, şansa de a deveni principalul actor în relansarea economică a României. Conduce un oraş care aduce 16,5% din PIB-ul naţional, care realizează peste 12% din exportul naţional, şi care odată pus pe picioare prin investiţii în infrastructura de toate felurile, ar deveni un motor al redresării economiei autohtone. Va şti primarul general unde să injecteze adrenalina financiară? Momentan, cel mai important proiect manageriat de PMB este Pasajul Basarab, care a iscat discuţii îndelungi şi va consuma minimum 559 de milioane de lei din bugetul consolidat al Capitalei de peste cinci miliarde. Tot cam atâta costă şi reabilitarea şcolilor, iar tăierea nodului gordian reprezentat de traficul în care ne zbatem zilnic cere, doar la o primă vedere, fonduri de minimum un miliard de lei.
Pe mâna edilului-şef al Bucureştiului nu se află doar proiecte de zeci sau sute de milioane de euro, ci viitorul economic şi social al unei cincimi din economia românească. Cu cine se va alia?
Fără a exagera, se poate afirma că pentru Sorin Oprescu criza reprezintă şansa mandatului. Profitând de un climat economic în care dezvoltările imobiliare sufocante au încetinit, în care investitorii adulmecă oportunitatea oricărui posibil parteneriat public-privat, şi care oferă pe piaţă forţă de muncă relativ ieftină şi calificată, edilul-şef al Capitalei ar trebui să dea drumul la proiecte pe bandă rulantă. Anii 2009 şi 2010 pot aduce o reaşezare a Bucureştiului pe coordonate normale de dezvoltare. Va şti primarul general să valorifice oportunitatea? Dacă nu o face acum, atunci probabil că niciodată Bucureştiul nu va mai prinde un moment de respiro necesar investiţiilor în infrastructură.
„Suntem conştienţi cu toţii că numărul de autovehicule, deja prea mare, este în creştere şi că, dacă nu intervenim din timp, Bucureştiul o să devină necirculabil“, admite Oprescu. În perioada imediat următoare, primarul general, care şi-a pus debutul de mandat sub semnul recordurilor de Guiness Book, ar trebui să doboare record după record în ceea ce priveşte proiectele serioase. Pe masa edilului se află un master-plan care prevede demararea a şase proiecte mari de infrastructură şi înfiinţarea a trei artere noi de circulaţie. „Ne-am făcut temele. Foarte curând, vom lansa parteneriate public-private pe proiecte pe care altfel nu am fi avut posibilitatea să le realizăm“, spune Oprescu.
Temele unui primar general
În proiect se află incluse lucrări de lărgire pe bulevardul Dimitrie Pompeiu, cu pasaj suprateran pe Barbu Văcărescu, lărgirea arterei Fabrica de Glucoză, între Calea Floreasca şi Şoseaua Petricani, modernizarea şoselei Pipera, cu pasaj suprateran peste Colentina în zona Doamna Ghica, şi continuare către bulevardul Chişinău. Finalizarea acestor lucrări este necesară pentru interconectarea infrastructurii Capitalei cu autostrada A3 Bucureşti – Braşov – Cluj. Tot la capitolul modernizări intră şi bulevardul Alexandru Şerbănescu, între aeroportul Băneasa şi şoseaua Pipera, şi bulevardul Aerogării, între acelaşi aeroport şi pasajul Băneasa.
La capitolul lucrări noi, proiectele includ pasajul subteran de 550 de metri de la Piaţa Presei Libere, al cărui scop este asigurarea fluenţei traficului după finalizarea pasajului Băneasa, costul fiind estimat la 28 de milioane de euro. „Finanţarea ar putea fi locală sau prin credit de la furnizori“, precizează Sorin Oprescu. „Imediat ce primim finanţare intrăm în lucru cu încă un pasaj subteran pe sub calea ferată, în zona Elena Văcărescu – Şoseaua Nordului, cu o lungime de 400 de metri. Avem deja aprobarea Consiliului General pentru execuţie, iar costul este estimat la 27 de milioane de euro, bani pe care ar trebui să-i primim prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov“. Alte 16,4 milioane de euro, tot de la ADR Bucureşti – Ilfov, ar trebui să se îndrepte către finanţarea pasajului suprateran Doamna Ghica – Colentina, iar 210 milioane de lei (50 de milioane de euro) sunt prevăzute în buget pentru reparaţii, întreţinerea şi reabilitarea străzilor aflate în administrarea Primăriei Generale, incluzând lucrările la pasajul Lujerului, proiecte aflate în faza de achiziţie publică. De asemenea, 569 de milioane de lei (circa 136 de milioane de euro) sunt alocate de la bugetul primăriei pentru nou înfiinţata Administraţie a Spitalelor, dar aici sunt incluse şi sumele venite de la bugetul de stat şi de la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti. Suma alocată de municipalitate anul acesta pentru spitale este de aproximativ 115 milioane lei (27,3 milioane de euro). Ghimpele din coasta primarului Oprescu, Pasajul Basarab, ar trebui să înghită din banii bucureştenilor 21,7 milioane de euro doar pentru exproprieri. Valoarea iniţială a proiectului a fost de 471,6 milioane lei (circa 112,8 milioane euro la cursul actual), la care s-au adăugat pe parcurs alte 87 de milioane, 210 milioane de lei fiind prevăzute în bugetul pentru acest an. Alte 40 de milioane de lei din visteria primăriei sunt alocate pentru stadionul Lia Manoliu, 160 de milioane fiind aşteptate de la Guvern.
Bugetul Capitalei: 1,25 miliarde de euro
În comparaţie cu proiectele amintite, Primăria Capitalei (PMB) are prevăzute, în 2009, pentru lucrările de reabilitare a clădirilor cu grad de risc seismic doar 11,63 milioane de lei, din care 6,25 milioane de la bugetul de stat. „Există însă posibilitatea ca această sumă să fie majorată în timp, dacă lucrările executate depăşesc plafonul iniţial“, spune Bogdan Hreapcă, director de investiţii în PMB.
Pentru anul 2009, PMB a pregătit 12 proiecte pentru consolidare şi încă 24 de proiecte sunt în pregătire pentru licitaţie. Din 1990 şi până în prezent, s-au finalizat tot 12 proiecte de consolidare. Discutat şi disputat îndelung, programul de reabilitare a şcolilor din Capitală, pentru care a fost semnat un acord de împrumut cu BEI încă din 2003, prevede acordarea echivalentului a 330 milioane de lei de către instituţia financiară, restul, până la 520 de milioane de lei, urmând să fie contribuţia Primăriei. Bugetul Capitalei, estimat pe 2009 este de 5,34 miliarde lei (aproximativ 1,25 miliarde de euro), această sumă incluzând şi bugetele administraţiilor. Din acest total, bugetul aflat la dispoziţia PMB este de 2,38 miliarde de lei.
Produsul intern brut al Capitalei reprezenta, în 2008, circa 16,5% din cel al României. Având în vedere această concentrare economică, dacă primarul Oprescu reuşeşte să realizeze măcar jumătate din proiectele propuse se poate lăuda cu accelerarea relansării economiei româneşti.
8 mil. euro este bugetul alocat de PMB pentru achiziţia şi construcţia de locuinţe sociale. Primăria intenţionează să creeze un organism care va administra centralizat acest fond locativ
PASAJUL BASARAB
Rămâne cel mai important derulat în prezent de Primăria Capitalei.
Acesta va avea o lungime de 1.900 de metri şi va prelua zilnic peste 80.000 de automobile şi aproximativ 250.000 de persoane.
Finalizarea proiectului este stabilită pentru luna decembrie 2010, iar costul total al acestuia va fi de 472 de milioane de lei
„Stimaţi bancheri, vă invit să ne finanţaţi!“
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, aşteaptă susţinerea bancherilor, pe care îi îndeamnă să finanţeze proiectele municipalităţii, asigurându-i că acestea sunt o mină de profituri pe termen lung.
Capital: E adevărat că aţi primit oferte ieftine de la dezvoltatorii imobiliari? Veţi cumpăra?
Sorin Oprescu: Criza e bună pentru Primărie din acest punct de vedere. Preţurile unei locuinţe la cheie au scăzut de la 1.200-1.300 de euro pe metru pătrat la 380-480 de euro pe metrul pătrat şi eu am cereri de casă din partea a 11.000 de oameni. Da, am primit propuneri de vânzare de locuinţe de 380-480 euro metrul pătrat şi, în aceste condiţii, vom putea achiziţiona mai multe case. Avem ceva probleme cu finanţarea, pentru că ratingul Primăriei a scăzut, dar voi lansa parteneriate public-private pentru anumite programe.
Capital: Ce proiecte se vor finaliza în acest mandat? Riscaţi un pronostic?
Sorin Oprescu: Sper că toate cele programate pentru finalizare în această perioadă. Mai mult, nu voi renunţa la proiectul privind autostrada suspendată. Din nou, trebuie să sper că bancherii şi investitorii străini ne vor susţine proiectele ori de câte ori vor avea ocazia. Sigur e cu şcolile. Reabilitarea şcolilor din programul BEI intră în normal, întrucât în 57 de unităţi constructorii vor începe treaba în această vară. La 15 iulie, voi deschide şi şantierele din grupa a doua. Deja 26 de şcoli sunt în lucru, alte 11 unităţi de învăţământ vor reintra în procedura de licitaţie sau lucrările de reabilitare vor făcute prin încredinţare directă.
Capital: Cât o să mai plângem de nervi în trafic? Cum stau marile proiecte de infrastructură rutieră?
Sorin Oprescu: Ştii mesajul meu, nu-i aşa? Nu pot face ei autostrăzi câte străzi putem lărgi sau moderniza noi. Prioritar va fi nordul Bucureştiului. Nu pentru că locuitorii celorlalte zone nu sunt la fel de importanţi, ci din cauza apariţiei pasajului Băneasa. E obligatoriu să facem un pasaj la Piaţa Presei Libere, altfel vom muta congestia din trafic de la Băneasa la Casa Presei. Îmi pare rău că nu înţeleg asta şi consilierii generali, care azi (27 mai – n. red.) nu au participat în număr suficient la şedinţă ca să voteze proiectul. Nu a fost cvorum.
Capital: Vedem finala Europa League pe noul stadion?
Sorin Oprescu: Avem finanţarea asigurată pentru construcţia stadionului „Lia Manoliu“. În plus, există documente prin care Guvernul se angajează să participe în proporţie de 80% cu bani pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii. Altfel, cum s-au făcut plăţile până acum? Guvernul a alocat bani pentru Lia Manoliu fără hârtii?! Cine spune altceva, fără documente, este un mincinos. Am plătit până acum 17 milioane de lei şi avem toată suma necesară la dispoziţie.
Capital: Va fi suficient bugetul consolidat de 5,3 miliarde de lei pentru investiţii? Câţi bani mai trebuie?
Sorin Oprescu: Avem peste 75 de proiecte urgente numai pe infrastructură. De aceea, cerem Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov să finanţeze o parte din proiectele aprobate de Consiliul General. Stimaţi bancheri, dacă e prea riscant să finantaţi sectorul privat, vă invit spre cel public, al Municipalităţii, care poate reprezenta o oportunitate pentru plasamentele pe termen mediu şi lung, cu riscuri mult mai mici.
Eu am un mesaj simplu. Nu pot face ei autostrăzi câte străzi putem lărgi sau moderniza noi.
Am plătit 17 milioane de lei pentru construcţia noului stadion şi avem la dispoziţie şi toată suma necesară.
