O finantare anuala de 200 milioane euro, destinata realizarii unor proiecte agricole punctuale, este subiectul disputelor aprinse intre Ministerul Finantelor si Ministerul Agriculturii. Pe fondul neintelegerilor, un inalt functionar al Comisiei Europene ii spune premierului Mugur Isarescu ceea ce o tara intreaga stie de ani buni: Romania nu are o strategie de dezvoltare a agriculturii. Deci finantarile UE nu au incotro sa se indrepte, de vreme ce nu exista programe care sa absoarba acesti bani.
O finantare anuala de 200 milioane euro, destinata realizarii unor proiecte agricole punctuale, este subiectul disputelor aprinse intre Ministerul Finantelor si Ministerul Agriculturii. Pe fondul neintelegerilor, un inalt functionar al Comisiei Europene ii spune premierului Mugur Isarescu ceea ce o tara intreaga stie de ani buni: Romania nu are o strategie de dezvoltare a agriculturii. Deci finantarile UE nu au incotro sa se indrepte, de vreme ce nu exista programe care sa absoarba acesti bani. Unii dintre potentialii beneficiari ai finantarilor spun insa ca ei nu numai ca au propus proiecte, dar au dat si comisioane pentru ca documentatia sa le fie aprobata. Un inalt functionar public le sustine afirmatiile, un altul afirma ca nici functionarii europeni nu sunt mai breji ca ai nostri. Aceasta este, in linii mari, starea la zi a unei finantari asteptate cu sufletul la gura, in primul rand de producatorii agricoli privati.
Avand ca punct de reper calendarul stabilit cu UE, romanii nu sunt in intarziere. Dar nici in regula nu sunt. SAPARD, program prin care agricultura primeste, timp de sapte ani, 150 milioane euro de la UE si 50 milioane euro cofinantare guvernamentala, este, la prima vedere, in grafic. Planul National de Dezvoltare Rurala ar trebui sa fie gata in septembrie, acreditarea unei agentii care sa coordoneze derularea programului, in octombrie, iar semnarea Memorandumului de finantare, in noiembrie.
Muresan este contrazis de realitate
Cu toate acestea, directorul general pentru extinderea UE, Eneko Landaburu, simte nevoia sa-si manifeste ingrijorarea ca autoritatile romane nu au inca o strategie de dezvoltare agricola. Afirmatia lui Eneko Landaburu conduce la ideea ca cele doua versiuni ale proiectului Planului National de Dezvoltare Rurala transmise de Executiv la Bruxelles lasa de dorit. Nu este de mirare. Ministerul Agriculturii a fost mai interesat de disputa cu Finantele pe tema cine gestioneaza efectiv banii de la UE. Batalia pentru pusculita SAPARD a scos la rampa inalti demnitari ai statului roman. Negociatorul-sef pentru aderarea Romaniei la UE, Aurel Ciobanu Dordea, spune ca neintelegerile pornesc de la faptul ca „unii isi imagineaza ca ar putea folosi fondurile pentru derularea proiectelor unor amici” si ca ministerul condus de Ioan Muresan este vinovat de situatie. Acuzatul de la Agricultura se transforma in acuzator. Concluzia ministrului Muresan este ca reprosurile ce-i sunt aduse au substrat politic si ca altii incearca sa controleze fondurile de la UE.
Daca declaratiile ministrului s-ar fi oprit in acest punct, situatia ar fi putut fi interpretata ca o polemica minora. Dar Ioan Muresan a mai tinut sa afirme public ca zarva este disproportionata, avand in vedere ca nicaieri in Europa Centrala si de Est programul SAPARD nu a fost demarat. Mutare gresita. Sunt cel putin doua tari est-europene care beneficiaza deja de primele finantari. Este vorba despre Bulgaria si Slovacia, ambele trecute de etapele pregatitoare.
Definirea notiunii de „fermier” este, la randul ei, inca o buturuga de care se impiedica finantarea SAPARD. Autoritatile romane nu sunt inca lamurite ce este acela un fermier, si atata vreme cat unul dintre potentialii beneficiari ai finantarilor nu poate fi definit, este evident ca nici bani nu poate primi.
Mugur Isarescu face pace
Oricum, faptul ca nu se stie exact ce-i cu fermierii sau ca Programul National pentru Dezvoltare Rurala este doar un proiect, se pare ca nu-i impiedica pe angajatii directiilor agricole judetene sa ia comisioane. Nicolae stefan, vicepresedintele sindicatului Agrostar, sustine ca cererile de finantare sunt triate pe criterii politice si ca producatorii agricoli platesc comisioane de 15-20% din valoarea finantarii solicitate, pentru a le fi aprobata. Bani aruncati pe apa Sambetei, daca este sa ne luam dupa Valentina siclovan, secretar de stat in Ministerul Finantelor. „Selectarea” proiectelor nu are nici o valoare pana nu se infiinteaza Agentia SAPARD.
Rezolvarea gasita de Guvern este infiintarea acestei agentii ca un organism cu statut independent, in subordinea primului-ministru. Vrand-nevrand, Ministerul Finantelor si cel al Agriculturii sunt astfel nevoite sa faca pace si sa-si vada de treburi. Proiectul ordonantei de urgenta ce va da nastere Agentiei SAPARD este definitivat, urmand sa devina litera de lege inainte de sfarsitul lunii august.
Dar daca infiintarea agentiei se rezolva cu bine, nu acelasi lucru poate fi spus, in acest moment, despre finantare. Pentru ca, aparte de conditiile anterior enumerate, necesare deblocarii fondurilor, UE are o pretentie la care tine: gestionarea in perfecta transparenta a banilor. Pentru ca importante finantari din ultimii ani s-au „pierdut” fara urma, functionarii de la Bruxelles vor sa aiba garantia ca milioanele de euro ce vor intra in Romania in urmatorii ani vor ajunge acolo unde trebuie.
Sapard Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
· program al UE prin care se acorda fonduri nerambursabile pentru agricultura si dezvoltare rurala
· finantare: 150 milioane euro/an in perioada 2000-2006 de la UE, plus 50 mil. euro contributia Guvernului Romaniei (25% din totalul cheltuielilor publice)
Tipuri de investitii finantate
· investitii in sectorul public – 100% finantare SAPARD
· investitii private – 50% beneficiarii privati, 50% finantare SAPARD
Beneficiari
· producatori privati
· grupuri de fermieri
· municipalitati
· IMM-uri
Conditii necesare deblocarii fondurilor SAPARD
· Aprobarea Planului National de Dezvoltare Rurala – septembrie 2000
· Acreditarea unei Agentii SAPARD – octombrie 2000
· Finalizarea Acordului Multianual si a Memorandumului de Finantare – noiembrie 2000.