Joia trecută, ministrul Finanţelor Publice a declarat: „Pentru medicamente (…) a trebuit să mai adăugăm pe final de an încă 766,6 milioane de lei”, aminteşte APMGR, conform agerpres.ro
„Solicităm domnului ministru Florin Cîţu să aducă clarificări, respectiv să detalieze sintagma ‘pentru medicamente’. Aşa cum am menţionat de nenumărate ori, bugetul actual de referinţă este insuficient în comparaţie cu consumul actual de medicamente, ceea ce a condus la creşterea taxei clawback la un procent total nesustenabil de 26,49%. Această declaraţie a creat confuzie în rândul producătorilor de medicamente generice, pacienţilor şi publicului larg, astfel considerăm că o clarificare este absolut necesară”, transmite APMGR, într-un comunicat.
Unde se duc banii din bugetul de medicamente
De asemenea, APMGR reiterează că, din bugetul de medicamente, aproximativ 80% se cheltuie pe medicamentele inovative, pentru care producătorii de medicamente generice plătesc taxa clawback.
„Taxa clawback, împreună cu politica celui mai mic preţ, reprezintă bariere în calea medicamentelor generice şi au generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice. România, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu un buget de medicamente îngheţat, îşi permite compensarea moleculelor inovative fără asigurarea spaţiului bugetar, iar tot acest impact bugetar este preluat şi de medicamentele generice, care nu au generat consumul şi nici nu au beneficiat de veniturile obţinute. Degeaba se compensează medicamente inovative dacă lipsesc medicamentele generice care tratează milioane de pacienţi şi, de multe ori, se prescriu în asociere cu medicamentele inovative”, susţin producătorii de medicamente generice.
Potrivit acestora, dacă nu se rezolvă problema clawback-ului pentru medicamentele generice, criza se va adânci, iar pacienţii vor avea mari probleme în a-şi găsi medicamentele generice esenţiale.
