Aproape jumatate din gospodariile din mediul urban nu-si pot achita la timp cheltuielile de intretinere a locuintei si factura la energie, potrivit rezultatelor unei anchete a Institutului National pentru Statistica (INS), si peste 40% din populatia rurala traieste sub pragul de saracie. Acesta este rezultatul scaderii veniturilor reale ale gospodariilor, care anul trecut ajunsesera sa reprezinte aproape 68% din nivelul anului 1995. Peste trei milioane de pensionari traiesc cu mai putin de 1,7 m
Aproape jumatate din gospodariile din mediul urban nu-si pot achita la timp cheltuielile de intretinere a locuintei si factura la energie, potrivit rezultatelor unei anchete a Institutului National pentru Statistica (INS), si peste 40% din populatia rurala traieste sub pragul de saracie. Acesta este rezultatul scaderii veniturilor reale ale gospodariilor, care anul trecut ajunsesera sa reprezinte aproape 68% din nivelul anului 1995. Peste trei milioane de pensionari traiesc cu mai putin de 1,7 milioane lei lunar, echivalentul a 50 de dolari, dar pensiile coboara in Romania pana la putin peste 10 euro. Aproximativ doua milioane de salariati, adica aproape jumatate din numarul angajatilor romani, lucreaza pentru salariul minim pe economie, afirma Matei Bratianu, secretarul general al Blocului National Sindical. In Romania, alocatia platita de stat pentru un copil este de doar cinci euro pe luna, cu mult redusa ca valoare fata de nivelul de dinainte de 1989 (acum reprezinta, ca valoare, o treime din suma alocata in perioada prerevolutionara) si infinit mai mica decat cea platita in statele vestice (de aproape 20 de ori). Mai mult de jumatate din populatia tarii traieste la limita de subzistenta. 12% din romani traiesc in saracie severa, caracterizata prin lipsuri masive si persistente, o treime din populatie trece printr-o saracie relativa, potrivit clasificarii Institutului pentru Calitatea Vietii, si aproape 17% au venituri „relativ scazute”, adica sub 60% din venitul mediu.
Aceasta este o radiografie pe scurt a nivelului de trai din Romania si pe acest fundal guvernul Nastase a elaborat un program social cu ample promisiuni, pentru perioada 2002 – 2003. Va putea Guvernul sa aloce fonduri suficiente pentru a aduce nivelul de trai din Romania la nivelul statelor din Uniunea Europeana? Greu de crezut, mai ales in conditiile in care credibilitatea acestui document se pierde in momentul in care se vorbeste despre alocarea de sume fara a se preciza insa si sursa lor, in detaliu. Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a raspuns la solicitarea noastra extrem de lapidar: „programul social angajeaza resursele financiare si institutionale disponibile in acest moment, atat la nivel national, cat si local”. Insa aceste resurse sunt alterate de valoarea imensa a creantelor bugetare: la sfarsitul anului 2001, peste 120.000 miliarde lei reprezentau datoriile restante catre bugetul de stat si bugetele locale. Gradul de colectare a contributiilor sociale curente in 2001 a variat intre 77% si 80% (CAS si somaj), in timp ce recuperarile datoriilor istorice au reprezentat 7% din sumele incasate.
O parte a sarcinii de acoperire a cheltuielilor cu realizarea programelor sociale a fost transferata catre bugetele locale, dar potenta financiara a acestora este indoielnica.
Eradicarea saraciei, cu plusuri de 1%
Pe de alta parte, Romania este mult in urma tarilor europene in ceea ce priveste alocarea de fonduri publice pentru protectie sociala. Ultimele date publice ilustreaza faptul ca nivelul cheltuielilor de protectie sociala reprezinta, in Romania, 64% din cel al tarilor membre UE. Chiar cheltuielile sociale totale se afla pe un prag mult inferior, cu 20% din produsul intern brut, fata de 30 – 40% in tari ca Polonia, Ungaria, Cehia (Suedia se afla pe cel mai avansat palier).
Pentru a ajunge din urma nivelul de trai al populatiei Europei de Vest, efortul financiar al Romaniei este imposibil de sustinut si, prin urmare, ar fi o utopie sa ne imaginam ca putem atinge prea curand standardele de viata din tarile dezvoltate. Cateva milioane de copii vor primi alocatii mai mari, dar cresterea ce va avea loc anul viitor va fi, in termeni reali (luand in calcul o inflatie prognozata de Guvern de 15% in 2003), de doar 1%. La fel si venitul minim garantat de
anul viitor sau salariul de baza minim brut, care se preconizeaza ca va inregistra o crestere de la 1,7 milioane lei, la 2,5 milioane lei (crestere reala cu 1,25%). In aceste conditii, nu ne ramane decat sa uitam de vorba care spune „priveste inainte cu optimism” si sa imbratisam sintagma pesimistului, apeland la statisticile internationale care anunta ca, in lume, una din sapte persoane sufera de saracie cronica, iar una din cinci traieste cu mai putin de un dolar pe zi.
In Moldova, rata saraciei a ajuns la 41%
· 29,6% a fost rata saraciei inregistrata in Romania anul trecut, iar 11,9% rata saraciei severe, caracterizate prin posibilitatea extrem de redusa ca persoanele din aceasta categorie sa-si poata permita satisfacerea altor nevoi decat cele alimentare;
· regiunea cu cei mai saraci oameni – peste 1,5 milioane persoane – este cea de Nord-Est (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), unde rata saraciei variaza intre 33,2% si 40,7%; in regiunile de Sud, Sud-Vest, Sud-Est acest indicator variaza intre 30,4%, 32,4% si 33,2%; Vestul tarii sta cel mai bine, cu o rata a saraciei de 24,5%, urmat de zona din centrul tarii – 24,8% si Nord-Vest – 26,6%.
Romania la limita saraciei
Desi Romania se afla mult in coada tarilor capitaliste dezvoltate din punctul de vedere al nivelului de trai, proportiile intre veniturile paturilor foarte sarace si foarte bogate sunt similare in tara noastra si in statele UE. Veniturile a 10% din cei mai saraci romani reprezinta, cumulat, 3% din totalul veniturilor inregistrate oficial pe intreaga tara, procentaj similar cu cel din Polonia, Germania, Belgia, Franta. Cei mai bogati 10% dintre romani castiga, in total, echivalentul a 25% din veniturile obtinute de toti romanii, ca si in Franta, Polonia sau Grecia. Dar, raportari reprezentative pentru Romania sunt istorie in multe dintre tarile UE, cum ar fi evidentierea populatiei ce traieste cu maximum patru dolari pe zi. 22% din romani supravietuiesc cu aceasta suma, de patru dolari pe zi. Pentru acest nivel de venituri, in tari ca Franta, Germania, Belgia nu se fac raportari. Polonia evidentiaza populatia care intra in aceasta categorie, dar procentajul este la jumatate din cel inregistrat in Romania (10%), iar in Cehia si Ungaria, de sub 1%.
Oameni cu bani, oameni fara bani
Cei mai Cei mai
saraci 10% bogati 10%
ocuitori din locuitori din
SUA 1,8 30,5
Belgia 3,2 23
Germania 3,3 23,7
Franta 2,8 25,1
Grecia 3 25,3
Cehia 4,3 22,4
Ungaria 4,1 20,5
Slovacia 5,1 18,2
Polonia 3,2 24,7
Romania 3,2 25
Bulgaria 4,5 22,8
NOTa: Tabelul ilustreaza nivelul veniturilor celor mai saraci 10% locuitori si, respectiv, al celor mai bogati 10% in total venituri.
Bogati versus saraci
SUA 16,6
Belgia t7,3
Germaniat7,1
Frantatt9,1
Greciatt8,5r
Cehiatt5,2r
Ungariatt5r
Slovaciatt3,6r
Poloniatt7,8r
Romaniat7,8r
Bulgariatt5r
r
NOTA: Tabelul reprezinta raportul veniturilor celor mai bogati 10% locuitori comparativ cu veniturile celor mai saraci 10% locuitori.r
r
O viata cu sub 4 USD pe zir
Cehiattsub 1%r
Ungariattsub 1%r
Slovaciatt8%r
Poloniatt10%r
Romaniat22%r
Bulgariatt23%