În urmă cu nouă ani, Adriana Cristea se întorcea plină de entuziasm, împreună cu fiul ei Ştefan, din Italia. Atunci le-a venit o idee: înființarea primului parc industrial privat de la Dej
«Îmi amintesc că eram cu fiul meu Ștefan și, la întoarcere, în mașină, pe tot parcursul drumului, am dezbătut acest subiect. M-a surprins atunci, pentru prima dată, maturitatea și entuziasmul lui, deși era foarte tânăr. Cu toate că văzusem în Italia un parc industrial, nu ştiam prea multe despre ceea ce însemna o asemenea afacere, dar odată întorși acasă, am început să ne informăm. Acesta a fost începutul şi vă mărturisesc că, în vâltoarea discuţiilor noastre pro şi contra, ne-am şi rătăcit puţin pe traseu», povestește Adriana Cristea. O „rătăcire“ de bun augur, dacă ne gândim că, în acel moment, toate eforturile celor doi erau concentrate asupra unei afaceri modeste din domeniul modei, de care erau însă „mulțumiți“. Şi-au dat seama că au făcut o alegere câștigătoare odată cu primul chiriaș sosit în spațiul din Dej, spațiu ajuns acum la 40,185 ha și pe care l-au cumpărat parcelă cu parcelă. Este vorba de suedezii de la Trelleborg, care au renunţat la capacitatea de producţie din Marea Britanie pentru România și care ocupă acum trei hectare din parc, unde produc componente auto pentru concernele Renault, BMW şi General Motors.
„Am sesizat nevoia înfiinţării unui parc industrial la Dej, şi nu la Cluj-Napoca, pentru că oraşul Dej a fost încă de pe vremea lui Ceauşescu, un oraş industrial şi pentru faptul că acolo s-au desfiinţat foarte multe unităţi industriale care au lăsat pe drumuri mii de oameni“, spune femeia de afaceri din Cluj, recunoscând că era un moment delicat pentru o asemenea afacere, întrucât existau numai 37 de parcuri industriale în România, din care doar șapte private. Alte atuuri ale zonei sunt apropierea de Aeroportul Cluj-Napoca, poziționarea la intersecţia unor importante noduri feroviare, dar şi disponibilitatea forţei de muncă.
Pe lângă atragerea chiriaşilor foarte mari, care au asigurat stabilitatea şi creşterea afacerii, Arc Parc a căutat să impulsioneze afacerile mici, locale, oferindu-le facilităţi de dezvoltare într-un spaţiu special creat pentru acest scop, în urma unui proiect pe fonduri europene în valoare de 4,3 milioane de euro. „Până la sfârşitul anului 2013, preconizăm ca în interiorul structurii de afaceri să funcționeze aproximativ 20 de IMM-uri, cărora să le oferim un mediu de afaceri atractiv și integrat“, spune Adriana Cristea.
Creştere cu 57% a afacerii în 2012
Existenţa unui parc industrial în zonă a atras multe companii, printre care şi producătorul de componente auto Fujikura Automotive, care a creat 723 de noi locuri de muncă în zonă, la sfârşitul anului trecut. În urma acestui nou contract, cifra de afaceri a Arc Parc Dej a crescut faţă de 2011 cu 57% , iar activele totale au crescut cu 426%. Prin finalizarea unui proiect de extindere a unei firme rezidente a parcului, în valoare de 15 milioane de euro, vor mai fi create încă 253 de locuri de muncă până la sfârşitul anului. Un alt obiectiv important de investiții este construcţia unei centrale fotovoltaice de 4,2 MW, care să asigure parcului o independenţă energentică. „Realizarea centralei a fost împărţită în două etape, din cauza instabilității legislației energetice cu care ne-am confruntat, și în aceste condiții este destul de greu să poți susține un plan de afaceri inițial“, spune Adriana Cristea, care recunoaşte că, în ultimii zece ani, fiul său i-a devenit cel mai bun partener de afaceri. Tot împreună, aceştia se bucură în timpul liber de pasiunile comune: călătoriile, tenisul şi schiatul.
25 milioane de euro. La atât a fost estimată averea Adrianei Cristea şi a fiului său Ştefan în ultima ediție a Top 300 Capital, în care au ocupat locul 230
Dezvoltarea unui parc industrial presupune şi asumarea unor riscuri, în condițiile în care recuperarea investiţiei se realizează pe perioadă medie și lungă.
Adriana Cristea, proprietar Arc Parc Industrial Dej
Parcuri industriale în ţară
52 parcuri industriale există în România: 27 sunt parcuri publice, dintre care doar 21 operaționale, 19 sunt parcuri private, dintre care 12 operaționale, iar 6 sunt parcuri public-private;
10 parcuri industriale există în Braşov, judeţul care are cele mai multe astfel de parcuri, urmat de Prahova, cu 9 parcuri, Dâmboviţa, cu 5, şi Cluj, cu 4;
34.541 angajaţi lucrează în parcurile industriale funcţionale din ţară, care se întind pe o suprafaţă de 2.337 hectare şi adăpostesc facilităţile de producţie a 783 agenţi economici.
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 39 a revistei Capital din săptămâna 30 septembrie – 6 octombrie 2013"