În plângere se reclamă faptul că deciziile Curţii de Apel Suceava, care au avut ca efect anularea autorizaţiei de construcţie a Cathedral Plaza, violează Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care protejează proprietatea privată şi consfinţeşte dreptul la un proces echitabil.

Avocatul Millennium Building arată că proiectul Cathedral Plaza a fost autorizat de către Primăria Sectorului 1 pe 24 februarie 2006, iar construcţia clădirii a început în martie 2006.

‘Curtea de Apel Suceava trebuie să ţină cont de o decizie a CEDO şi, rejudecând, să schimbe decizia şi să constate legalitatea construcţiei Cathedral Plaza’, a declarat, vineri, avocatul Ron Soffer, într-o conferinţă de presă.
Punctul de turnură
Conflictul dintre cele două părţi, investitor şi Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) a început în 2001, moment în care ÎPS Ioan Robu a venit cu o serie de doleanţe suplimentare celor deja stabilite în acordul iniţial. Acesta cerea, cu titlu de gratuitate, zece locuri de parcare destinate Arhiepiscopiei, o succesiune de birouri şi o sală de întruniri la mezanin sau la primul etaj al imobilului, iar la parter, un spaţiu de expoziţie pentru cărţi şi obiecte bisericeşti.
Investitorul a răspuns solicitării cu o ofertă de închiriere a spaţiilor solicitate la preţul pieţei. Neconcordanţele  dintre dezvoltator şi ARCB au ajuns inevitabil pe masa judecătorilor. „Nu ştiam că trebuie să solicit permis de la Vatican pentru a construi în România. Dacă ştiam, o făceam“, a subliniat Eyal Ofer.
Proiect blocat
La finalul celor şase căi extraordinare de atac, Curtea de Apel Suceava a dat, la 11 iulie, 2011 sentinţa definitivă, potrivit căreia rămâne în vigoare decizia prin care a fost sistată construcţia Cathedral Plaza. Însă soluţionarea vine după ce clădirea a fost finalizată, intabulată şi chiar promisă spre vânzare pentru 70 mil. euro. Evident, decizia judecătorilor este iarăşi contestată de către dezvoltator.
Acesta şi-a epuizat căile de atac din România, însă a anunţat că va continua la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde mai are în desfăşurare un proces contra unei decizii luate de Parlamentul României, prin care se intenţionează exproprierea investitorului. În această speţă, compania cere statului român despăgubiri în valoare de 25 mil. euro. Chiar dacă finalul pare încă departe, cert este că o decizie favorabilă Arhiepiscopiei se traduce prin despăgubiri către investitor, bani care vor ieşi din buzunarele bucureştenilor. Dacă se demonstrează că autorizaţia obţinută de investitor a fost eliberată ilegal, vina se mută în cârca Primăriei Sectorului 1. Investitorul a plasat deja 40 mil. euro în construcţia imobilului şi, într-un fel sau altul, va încerca să îşi recupereze cât mai mult din această sumă.

Ce afaceri are Eyal Ofer în România

Eyal Ofer a moştenit, alături de fratele său Idan Ofer, imperiul evaluat la 10,3 mld. dolari construit de tatăl lor Sammy Ofer, el fiind responsabil de afacerile imobiliare ale familiei. În România, familia Ofer a investit până în prezent 500 mil. euro într-un portofoliu de 10.000 ha de teren localizate în Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Timişoara şi în clădirile de birouri Cathedral Plaza, Platinum Business Center, ansamblul rezidenţial de lux Oxford Gardens şi hotelul Teleferic din Poiana Braşov. Recent, omul de afaceri a încheiat un contract în valoare de 400 mil. euro cu Şantierul Naval Mangalia, care trebuie să îi livreze patru cargouri pentru transport comercial.
40 mil. euro a înghiţit Cathedral Plaza şi a fost ofertată pentru 70 mil. euro, însă precontractul de vânzare-cumpărare a fost blocat de decizia Curţii de Apel Suceava. Cel mai bogat israelian mută procesul Cathedral Plaza în străinătate