Aliati puternici si stofa de negociatori, acestea sunt ingredientele succesului Croatiei in deschiderea negocierilor cu Comisia Europeana. Austria, Slovacia, Slovenia si Ungaria au fost buni avocati ai croatilor in fata organismelor europene, economia tarii nu are probleme de natura sa le accentueze pe cele ale Uniunii Europene, iar subiectul sensibil referitor la criminalul de razboi Ante Gotovina a fost transat in marile cancelarii europene. La cum arata cartea de vizita a Croatiei, estimarile privind aderarea la Uniunea Europeana intr-un timp record, de maximum trei ani, sunt realiste. O singura problema exista in acest moment. Opinia publica este divizata in ceea ce priveste dorinta de aderare, ceea ce ar putea da nastere unor surprize neplacute in momentul organizarii referendumului prin intermediul caruia politicienii doresc obtinerea acceptului popular. Intr-o discutie cu revista “Capital”, Neven Mimica, presedintele Comisiei de integrare europeana din parlamentul croat dezvaluie ce strategie au gandit politicienii de la Zagreb pentru a invinge europesimismul unora dintre concetatenii lor.
Capital: Domnule Mimica, Croatia a reusit, in cele din urma, sa-si respecte agenda politica si sa deschida negocierile de aderare cu Uniunea Europeana. Politicienii au bifat un succes, necesar pentru tara, dar apetitul populatiei pentru integrare europeana este redus. Cum va explicati aceste fapt?
Neven Mimica: Simpatia croatilor pentru Uniunea Europeana a trecut printr-o perioada de regres. Initial, sondajele de opinie aratau ca peste 80% din populatie este favorabila integrarii, pentru ca mai apoi sa scada simtitor, pe masura ce organismele europene insistau in directia rezolvarii cazului Ante Gotovina, desi autoritatile croate transmisesera ca acesta nu se afla in tara. Scaderea a fost intr-adevar notabila, in vara doar circa 40% din concetatenii mei fiind favorabili Uniunii Europene. Lucrurile s-au mai schimbat intre timp, bilantul momentului aratand ca jumatate dintre croati vor in Uniunea Europeana, jumatate nu.
Capital: Este aceasta divizare o amenintare la adresa ideii europene in perspectiva organizarii unui referendum?
Neven Mimica: Nu, pentru ca fortele politice coopereaza in directia stergerii impresiei subiective, emotionale pe care poporul croat o are despre Uniunea Europeana.
Capital: Aveti o strategie de comunicare bine definita, care prezinta beneficiile si dezavantajele integrarii, sau va ganditi la o campanie de comunicare preponderent optimista?
Neven Mimica: Avem o strategie realista, care nu ascunde opiniei publice faptul ca integrarea in Uniunea Europeana presupune sacrificii, ca sunt necesare reforme profunde si ca inainte de a avea avantajele cetatenilor statelor membre, vom avea, in primul rand, toate obligatiile acestora. De fapt, comunicarea noastra pe teme de integrare europeana ar putea fi considerata de o persoana neavizata ca fiind mai degraba pesimista, in sensul ca nu intentionam nici o clipa sa inselam opinia publica. Aceasta trebuie sa stie incotro se indreapta, de ce, ce presupune aceasta directie si ce va castiga tara lor, ei, in urma aderarii.
Capital: Indicatorii macroeconomici, nivelul de trai si structura economiei plaseaza Croatia foarte aproape de state membre ca Portugalia sau Spania. Totusi, afirmati ca va urma o perioada de sacrificii.
Neven Mimica: Nu este o contradictie in termeni, pentru ca, desi Croatia este comparabila cu unele dintre statele membre, economia trebuie modernizata. In plus, Uniunea Europeana in ansamblu este nevoita sa faca schimbari majore, reforme care, vrand, nevrand, inseamna sacrificii.
“Reformele sunt necesare si in tarile membre UE, nu doar in cele candidate.”
