Imediat dupa ce a ajuns in Canada, Cornel Tabacaru s-a inscris la Universitatea George Brown din Toronto, unde s-a specializat in vanzarea stocurilor. Multi s-au mirat de ce a ales tocmai acest domeniu unde nu se prea ingramadea lumea la admitere. „Dupa Revolutie – explica dl Tabacaru – toti s-au grabit sa desfiinteze sistemele create de regimul comunist. Nimeni nu a venit insa cu nimic in loc. Cand am ajuns in Canada, mi-am dat seama ca nu pot sa ma apuc de o afacere si sa concurez intr-un mediu economic pentru care acolo existau oameni cu multa experienta. Asa ca mi-am pus intrebarea ce as putea intreprinde intr-o directie in care canadienii nu au cunostintele mele.”
Incet, incet, Cornel Tabacaru s-a orientat catre una dintre zonele ramase descoperite in urma desfiintarii lagarului socialist din Europa: comertul derulat prin fostul sistem CAER. „Am aflat ce anume nu s-a produs niciodata in Romania si ce exista pe stoc in celelalte foste tari socialiste. Intr-o afacere, informatiile si relatiile reprezinta temelia pe care se inalta profitul.” Mergand pe firul schimburilor comerciale ale pietei CAER, a descoperit ca in Romania nu s-au fabricat niciodata vagoane de dormit, iar parcul din dotarea CFR-ului se deterioreaza tot mai mult. S-a asigurat ca nu exista nici o intreprindere capabila sa inceapa o astfel de productie si s-a orientat spre fabricantul de la care se importau vagoanele de dormit inainte de 1989. „Am descoperit in fosta RDG o mina de aur. In ea m-a ajutat sa intru un partener german, care, intre timp, a ajuns lider politic in Germania – recunoaste omul de afaceri. El a reprezentat garantia pentru deschiderea unei colaborari cu societatea cailor ferate, care vindea active.”
Pe banii lui, Cornel Tabacaru a organizat mai multe deplasari ale unor specialisti de la Atelierele Grivita SA si Exploatarea Cailor Ferate, pentru a se convinge daca merita inceperea unei astfel de afaceri. CFR era deja in cautarea unor vagoane de dormit pe care putea sa le modernizeze intr-una din fabricile din Romania. Nimeni nu venise insa cu oferte fara sa ceara acreditive, avansuri, contracte. Cornel Tabacaru a fost singurul care a riscat, punandu-si banii in aceasta afacere. „Acum doi ani, am pus jos 150.000 de dolari. Am cumparat din Germania un vagon de dormit scos din circulatie si l-am adus, pe cheltuiala mea, pana in Atelierele Grivita, unde a fost continuata investitia. Vagonul a fost modernizat si amenajat in asa fel incat, pentru prima data, am putut iesi pe calea ferata cu un vagon de dormit romanesc pana, la Viena.” Lucrurile nu au mers insa chiar atat de simplu si nici atat de repede. Pana a primit avizul de la AFER (Autoritatea Feroviara Romana) a durat o jumatate de an. Dl Tabacaru luase in calcul si riscul de a nu incheia acordul cu CFR pentru cumpararea acestui prototip, si in final a castigat. Dupa primul vagon vandut a inceput importul in serie din Germania. Intai a obtinut o exclusivitate prin intermediul partenerului sau de la GAZ (RFG), care a garantat contractul. De la zece vagoane, dl Tabacaru are acum o exclusivitate de import pentru 80 de vagoane, pentru urmatorii patru ani. „Pentru ca am participat la doua targuri cu Atelierele Grivita, am intrat in negocieri cu grecii, care sunt interesati de vagoanele facute in Romania. Anterior, incercasera sa cumpere de la nemti, dar eu aveam contractul de exclusivitate semnat si, in plus, acestia ii obligau sa reconditioneze vagoanele cu forta de munca locala.”
In acest moment, programul de reconditionare a vagoanelor de dormit importate reprezinta un balon de oxigen pentru intreprinderea din Bucuresti, unde pana nu de mult s-au facut reduceri masive de personal. Acum, din cei aproximativ 2.000 de angajati ai Atelierelor Grivita, 200 lucreaza la modernizarea vagoanelor de dormit. Lunar se executa trei vagoane. Costul este de zece ori mai mic decat al unuia nou. Profitul omului de afaceri este de 14% din cele sapte miliarde de lei la care ajunge valoarea de vanzare.

Afacerile merg ca pe roate

Implicarea in domeniul transportului feroviar a intreprinzatorului roman nu s-a oprit aici. „Am observat ca pe distante mici, in Romania, inca mai circula trenuri cu o multime de vagoane, in care nu gasesti decat vreo cativa pasageri, si aceia fara bilet. Consumul de motorina este urias: o tona la 200 de kilometri. In Occident, pe rutele mici se folosesc automotoarele, care consuma de opt ori mai putin si care transporta tot 50 de persoane.” Cornel Tabacaru a reinvestit banii castigati in achizitionarea unor automotoare aflate inca in circulatie pe caile ferate din Germania. A gasit un reparator, Marub Brasov, care se ocupa chiar de automotoare, inca de pe vremea lui Malaxa. Afacerea este de perspectiva, pentru ca in Romania exista licenta de producere a motoarelor MAN si a cutiilor de viteze. In aceste conditii, intretinerea automotoarelor va fi extrem de usoara.
Primul automotor a iesit deja pe calea ferata, la concurenta cu unul de lux, pentru parcurs lung, achizitionat de Ministerul Transporturilor de la Siemens. Pretul este insa de 13 ori mai mic. Deoarece anticipeaza o cerere de 80 de bucati pentru viitorii doi ani, dl Tabacaru a inceput colaborarea si cu intreprinderea „16 Februarie” din Cluj, unde a oferit primul automotor pentru producerea unui prototip. Profitul in aceasta afacere este de 20%, pentru ca in contractul incheiat se obliga sa asigure garantie si piese de schimb timp de un an. Intreprinzatorul roman este convins ca vor aparea multe alte oportunitati de afaceri in fostul spatiu comercial CAER, pentru ca actualul regim a abandonat adevarate mine de aur, de care nimeni nu se ingrijeste.    

Carte de vizita

· S-a nascut pe data de 21 mai 1951 la Mihailesti, Buzau
· A absolvit in anul 1974
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti
· A lucrat in turism pana in 1990, dupa care a emigrat in Canada
Afaceri
· Grupul de firme Tracika, format din Tracika Ink din Toronto, Canada (cu filiale in Florida
si Havana), Tracika Rom S.R.L.
din Bucuresti, Tracika Rus din Uzbekistan
si Tracika Rus din Tbilisi.
· Cifra de afaceri pentru Tracika Rom pe primele sase luni ale anului 2002:
130 miliarde lei.
· Profitul brut inregistrat pe primele sase luni ale anului 2002: 16,3 miliarde lei
· Domenii de activitate:
import export, dominanta exportului fiind sticla
decorativa.

Bani tot mai putini de la stat

Prin politica tarifara pe termen lung, SCFR Calatori si-a fixat ca obiectiv reducerea treptata a transferurilor bugetare, astfel incat ponderea acestora in totalul costurilor sa scada de la 59,2%, in anul 2000, la circa 30% in anul 2010.
Investitii 2001-2002
· 3 vagoane de calatori trafic international executate de SC Astra Vagoane Arad
· 20 vagoane de dormit modernizate
de SC Atelierele Grivita SA
· 2 locomotive Diesel hidraulice
modernizate de ALSTOM SA
Modernizarea vagoanelor
· Este in derulare contractul
de modernizare a 100 de vagoane
de calatori cu firma ALSTOM DDF.
· Asigurarea finantarii pentru inceperea unui program de fabricatie in industria romaneasca pentru circa 224 de
automotoare si 94 de rame electrice.
· Va continua la limita de eficienta economica programul de fabricatie in Romania a vagoanelor de calatori pe baza licentei CORAIL achizitionate pe credite garantate de stat.
· In urmatorii trei ani se vor achizitiona 60 de vagoane de dormit din Germania, modernizate la Atelierele CFR Grivita.
Programele au fost puternic mediatizate in revista de specialitate a Cailor Ferate din Germania, Eisenbahn Kurier, august a.c.

Fier vechi din belsug

Parcul actual de vagoane de dormit se va reduce in urmatorii trei ani la numai 52 de vagoane, restul nemaiputand indeplini conditiile minime de securitate pentru a mai circula.r
Tip vagoanett0-10 t11-20tpeste r
(dupa vechime)ttanitanit21 anir
Vagoane de dormitt25t27t57r
Cusetattt0t49t0r
Bar si restauranttt0t0t51r
Sursa: SCFR calatori Vagoane administrate de GEVAROr
r
Oamenii prefera acum transportul autor
r
In Romania, transportul public feroviar de calatori este asigurat cu un numar mediu de 1.700 trenuri si este utilizat zilnic de circa 330.000 de calatori pe o distanta medie de 98 km. r
r
(% calatori)r
Autott58,4%r
Cale feratat40,2%r
Fluvialtt0,9%r
Aviontt0,5%r
Sursa: Transportul calatorilor in anul 2000, SCFR calatorir
r
Zestrea CFR se tot imputineazar
r
In cadrul Societatii Nationale de Transport Feroviar Public de Calatori isi desfasoara activitatea aproximativ 22.000 de oameni, care asigura functionarea intregului sistem de transport public feroviar:r
• 306 locomotive electrice de 5.100 kwr
• 55 locomotive electrice de 3.400 kwr
• 245 locomotive Diesel electricer
• 211 locomotive Diesel hidraulicer
• 4.086 vagoane de calatorir
• 160 vagoane de dormit si cusetar
• 51 vagoane bar si restaurant.r
Sursa: SCFR calatori