Valoarea medie a unui depozit bancar ce revenea pe cap de hunedorean era de peste 27 milioane lei, adica de cel putin cinci-sase ori mai mare decat cea inregistrata de judete cu un nivel de trai mult mai ridicat, cum ar fi Timis, Constanta, Cluj, Mures sau Prahova. De unde se vede ca intre nivelul de trai si tendinta de economisire nu prea exista legatura. Din pacate, Banca Nationala nu a putut oferi o explicatie a acestui fenomen, ea inregistrand doar informatiile brute furnizate de bancile comerciale. Am putea spune ca gradul de cultura investitionala mai ridicat al celor din Timis, Constanta, Mures etc. i-a facut pe acestia sa opteze spre plasamente mai complexe, de genul obligatiunilor sau actiunilor sau pentru rularea banilor in tot felul de afaceri (legale sau mai putin legale). Nu trebuie uitat ca economia subterana este mult mai extinsa in judete ca Timis (judet de granita), Mures (locuitorii sai merg in mare parte la lucru in Ungaria sau Europa Occidentala) sau Constanta (judet turistic si cu port la Marea Neagra). Nu putem insa sa nu observam ca, dupa Bucuresti, cele doua judete inregistreaza cele mai mari salarii medii. Un alt fenomen demn de remarcat este si acela ca cea mai mare parte a depozitelor bancare constituite de locuitorii judetelor Hunedoara si Gorj sunt tinute in valuta, si nu in lei, atitudine ce s-ar putea traduce prin conservatorism si un grad de cultura investitionala redus (sau incredere scazuta in moneda nationala), daca tinem cont de faptul ca de o buna bucata de vreme plasamentele in lei sunt mai rentabile decat cele in valuta.
Cei mai atrasi de depozitele in lei sunt iesenii, clujenii, sibienii, brasovenii, constantenii si cei din Mures.
Judetele ai caror locuitori manifesta cel mai redus grad de economisire sunt Ialomita (1,08 milioane lei valoarea medie a unui depozit ce revenea pe cap de locuitor la sfarsitul lui februarie 2002), Vaslui (2 milioane lei), Mehedinti (2,1 milioane lei), Botosani (2,3 milioane lei) si Teleorman (2,3 milioane lei).
Pe regiuni, cei mai economi se dovedesc a fi ardelenii (cu o valoare medie a unui depozit pe cap de locuitor de peste 6,74 milioane lei), urmati de olteni (5,2 milioane lei) si dobrogeni (4,47 milioane lei). Pe ultimele trei locuri in ierarhia valorii depozitelor bancare pe cap de locuitor sunt cei ce domiciliaza in Banat, Crisana si Maramures (4,2 milioane lei), moldovenii (3,9 milioane lei) si muntenii – fara municipiul Bucuresti – (2,9 milioane lei). Un fapt interesant si care confirma trendul reliefat de BNR in cursul anului 2001, de crestere a depozitelor in valuta, este ponderea mai mare a acestora, in total economii ale populatiei, pentru cei care detin in banci depozite de valoare mai mare. Aproximativ 52-53% din depozitele transilvanenilor si oltenilor sunt in valuta. In cazul dobrogenilor si banatenilor, ponderea depozitelor in valuta in total depozite este de 31%, respectiv 37%, in vreme ce muntenii si moldovenii au doar 18%, respectiv 27% din depozite in valuta.    

cele mai mari economii in lei
Loc    Judet    Valoarea medie a unui depozit
        milioane lei/locuitor
1    Iasi        9,329
2    Cluj        6,736
3    Sibiu        6,114
4    Brasov        5,754
5    Constanta    5,681
6    Mures        4,631
7    Harghita        4,472
8    Arges        4,359
9    Bihor        4,562
10    Prahova        4,448

Cele mai mari economii in lei si valuta
Loc    Judet    Valoarea medie a unui depozit
        milioane lei/locuitor
1    Hunedoara    27.177
2    Gorj        14,059
3    Iasi        9,329
4    Cluj        6,736
5    Sibiu        6,114
6    Timis        6,108
7    Brasov        5,754
8    Constanta    5,681
9    Arad        4,832
10    Mures        4,631

cele mai mari economii In valuta
Loc    Judet    Valoarea medie a unui depozit
        milioane lei/locuitor
1    Hunedoara    24,222
2    Gorj        11,159
3    Iasi        3,325
4    Timis        3,103
5    Cluj        2,332
6    Constanta    2,090
7    Brasov        2,062
8    Sibiu        1,896
9    Arad        1,873
10    Bihor        1,290