Primele două ţări producătoare de aur din Uniunea Europeană ilustrează cel mai bine impactul pozitiv pe care mineritul îl poate avea asupra economiei
Distribuţia globală a resurselor minerale nu este echilibrată, peste 50% din producţia mondială a acestora provenind din zone instabile din punct de vedere politic, reiese dintr-un document publicat de Banca Mondială. Din acest punct de vedere, Europa este dependentă de importuri, astfel încât o întrerupere a furnizării de minerale poate reprezenta un risc important. Potrivit Strategiei Finlandei în domeniul mineritului, Uniunea Europeană (UE) a început să se ocupe de această problemă prin implementarea Iniţiativei Materiilor Prime din 2008. Astfel, au fost lansate măsuri similare în încercarea de a formula o politică uniformă în domeniul mineralelor la nivel european. UE are nevoie, anual, de peste 100 de milioane de tone de minereu. Statele membre produc însă mai puțin de o treime din această cantitate.
Diferența este, an de an, importată, la prețuri deseori exagerate, în ciuda faptului că în multe țări europene există zăcăminte consistente, rămase neexploatate. Aceste resurse sunt esențiale pentru tehnologia folosită de omenire în mod curent. Europa pare să fie din ce în ce mai dependentă de aşa-numitele metale „high-tech“, metale rare, dar esenţiale în producerea de bunuri tehnologice avansate. Nici măcar protejarea mediului nu se poate face fără resurse minerale. Mașinile electrice, care nu mai consumă carburanți, sunt făcute din metale. Într-un telefon mobil, spre exemplu, sunt folosite 40 de tipuri diferite de metale, la fel ca și într-un computer sau un televizor, iar sateliții spațiali conțin circuite din aur și argint.
Finlanda și Suedia își datorează prosperitatea mineritului
Există şi exemple demne de urmat. Localitățile Kittila din Finlanda și Storuman din Suedia (primele două țări producătoare de aur din UE) ilustrează cel mai bine impactul pozitiv pe care mineritul îl poate avea asupra oamenilor. Municipalitatea din Kittila are venituri anuale de 3,5 milioane de euro din taxele și impozitele plătite de exploatarea minieră, iar apariţia proiectului minier a dus la dezvoltarea turismului în zonă şi la reducerea şomajului. În mină lucrează aproape 700 de angajați, iar pentru fiecare dintre ei au fost create alte 3 locuri de muncă indirecte – de exemplu, numai în turism lucrează 1.100.
Reprezentanții celor două comunități, unde se implementează cu succes proiecte miniere aurifere, au arătat cu ocazia unei conferințe de la București, dedicată mineritului, că această activitate poate fi un catalizator important al dezvoltării economice, aducând bunăstare nu doar comunităților din împrejurimile minelor, ci și statelor care transformă această industrie într-o prioritate națională. „În anii ‘90, rata şomajului în Kittilla era de 30%, iar în prezent, ca urmare a proiectului minier, a scăzut sub 10%. Numai staţiunea de schi Levi, aflată lângă Kittilla, generează în prezent venituri de 200 de milioane de euro anual“, a declarat Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla și actual consultant în domeniul industriei miniere.
Deschiderea minei din apropierea localității Storuman (Suedia) a avut de asemenea un impact pozitiv semnificativ asupra forței de muncă din comunitate, creând locuri de muncă pentru oamenii din zonă și îmbunătățind, în același timp, condițiile pentru dezvoltarea companiilor locale din domenii precum transport, construcții, servicii și comerț. Tomas Mörtsell, reprezentantul municipalității Storuman, unde funcţionează mina Svartliden, a declarat, la Bucureşti, că principala preocupare a autorităţilor locale în relaţia cu investitorul privat a fost acordarea de ajutor pentru obţinerea autorizaţiilor. „Majoritatea aspectelor tehnice, de exemplu cele de mediu, se rezolvă la nivel central, consultând legislaţia în vigoare. Noi ne concentrăm asupra obţinerii cât mai multor beneficii din proiect – locuri de muncă, creşterea numărului de locuitori şi pregătirea profesională“, a explicat Tomas Mörtsell.