'Ne gândim la un proiect şi cred că vom avea aici sprijinul dumneavoastră (instituţiile din domeniul bancar, n.r.), legat de 'school banking'. Am discutat cu partenerii internaţionali despre acest proiect şi ne-am dat seama că nu este atât de simplu. Există un procent de elevi pentru care ideea de a avea un card şi instrumente financiare poate fi realitate. Sigur, în limitele legii şi în toate condiţionările existente. Cineva poate pune nişte bani pe un card, cardul respectiv are o anumită semnificaţie pentru economisire şi pentru utilizare. Dar ce se întâmplă cu 70-80% dintre elevi care nu au această posibilitate? Aici ne gândim împreună la un proiect de tipul 'Ajută un prieten', în care elevii din şcoli publice sau private cu mai multe resurse să poată avea un prieten dintr-o şcoală rurală, dintr-o zonă în care care nu are resursele potrivite. Sunt convins că putem lucra împreună să facem din poveste realitate şi ar putea să aibă un impact destul de mare, nu asupra copiilor care au acces la resurse, ci mai ales asupra celor nu au acest acces. Sigur, aici vor fi elevi, studenţi, voluntari care vor vrea să adopte un prieten. Mesajul este unul de suflet', a subliniat Curaj. 

Potrivit oficialului, cultura financiară trebuie dezvoltată încă de la o vârstă fragedă, iar, la ora actuală, numai la nivelul şcolii generale, peste 30.000 de elevi au optat, în acest sens, pentru materia opţională 'Educaţie financiară'. 

'Vorbim despre două lucruri care se leagă foarte bine – educaţie financiară şi bani. Vom face totul pentru ca elevii noştri şi profesorii lor să aibă acces la informaţii, să fie parte a demersurilor în sensul dezvoltării unei culturi financiare, care se construieşte greu, şi vedem în jur unde duce lipsa ei. Rolul şcolii este acela de a pune în echilibru a fi şi a şti, şi de a forma cetăţeni care, mai târziu, să aibă capacitatea să înţeleagă şi să ia deciziile potrivite şi informate. Din punctul acesta de vedere, educaţia financiară în şcoli este extrem de importantă. Dacă nu investim în a educa financiar, costurile sunt prea mari ca să ni le putem permite. Avem peste 30.000 de elevi din şcoala generală care au decis ca opţional Educaţia financiară şi vorbim aici despre elevi din şcoala primară. Cu cât înţeleg mai devreme lucrurile la bază au şansa ca ei, pe de o parte, să înţeleagă şi au şanse să discute în familiile lor. Faptul că atât de mulţi elevi au optat pentru opţionalul de Educaţie financiară este un mesaj bun pentru mine', a spus ministrul Educaţiei. 

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Institutul Bancar Român (IBR) organizează, luni, conferinţa cu tema 'Rolul industriei financiare în economie şi costul educaţiei financiare'. 

Evenimentul face parte din cadrul celei de-a doua ediţii a programului 'European Money Week', derulat la sediul IBR în perioada 14 – 18 martie. 

Programul 'European Money Week', care a debutat în anul 2015, se desfăşoară simultan în statele membre ale Uniunii Europene, fiind o acţiune iniţiată de asociaţiile bancare membre ale Federaţiei Bancare Europene (FBE). Obiectivul derulării programului la nivelul UE este creşterea nivelului de conştientizare a importanţei educaţiei financiare. 

În cadrul primei ediţii a 'European Money Week', ARB a lansat site-ul dedicat de educaţie financiară www.educatiefinanciara.info în dorinţa de a promova pentru publicul larg informaţiile de natură financiar-bancară care permit asumarea corespunzătoare a drepturilor, obligaţiilor şi riscurilor de natură financiară.AGERPRES