Ministerul Educației a planificat ca la finalul lunii mai aceste planuri-cadru să fie adoptate, iar vineri după ora 18:00 vor fi publicate proiectele pentru consultare. Se așteaptă propuneri și feedback din partea celor implicați, iar dacă procesul decurge conform așteptărilor, noile planuri vor fi aprobate și va începe elaborarea programelor aferente.
Ministerul Educației pregătește schimbări semnificative
Șeful de la Ministerul Educației a subliniat că planurile trebuie să fie centrate pe competențele tinerilor, fără influențe ideologice. De asemenea, a insistat asupra necesității unei regândiri a curriculumului, astfel încât să fie eliminate elementele de pseudo-știință și să existe o distribuție clară a temelor prevăzute prin lege între disciplinele din trunchiul comun și cele opționale. Acesta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de a introduce discipline și conținuturi prin decizii legislative, considerând că acest proces ar trebui să fie rezultatul unei analize educaționale, nu a unor hotărâri politice.
„Trebuie să înţelegem că e o problemă extrem de importantă pentru că fundamentul pe care îl avem acum a fost pus în urmă cu peste 20 de ani. Lumea s-a schimbat, nu mai putem merge cu ceea ce avem în acest moment. (…) Este momentul acestor planuri cadru pentru liceu.
Când pornim această dezbatere publică vreau să avem toţi în minte un lucru: aceste planuri cadru sunt în primul rând pentru elevi, scopul este să reuşim ca cele opt competenţe cheie despre care vorbim cu toţii în spaţiul public să fie cu adevărat competenţe pe care liceenii să le dobândească. (…) Acest proces trebuie început de dragul elevilor, sunt planurile pe care orice ministru, în această fază trebuie să le pună în dezbatere publică pentru a ajunge, după aceea într-o variantă finală”, a afirmat Daniel David într-o conferinţă de presă.
Reforma vizează, de asemenea, adaptarea învățământului liceal la nevoile adolescenților. Ministrul a menționat că se dorește o mai mare implicare a specialiștilor din diverse domenii în educația liceală, în colaborare cu profesorii. Aceștia ar putea contribui la module precum educația juridică sau rutieră, astfel încât elevii să beneficieze de cunoștințe aplicabile în viața reală.
Noile planuri-cadru vor include un trunchi comun
Noile planuri-cadru vor include un trunchi comun pentru toate filierele liceale – teoretică, vocațională și tehnologică – care va asigura formarea unei culturi generale solide. Ponderea acestui trunchi se va modifica pe parcursul liceului, crescând de la 35% în primii ani la 65% în ultimii ani de studiu. De asemenea, planurile vor avea o componentă fixă și una flexibilă, care va permite accentuarea unei specializări în funcție de preferințele elevului și ale școlii.
„Competenţe pentru tineri fără discuţii ideologice. Am insistat pe o regândire a curricumului, pentru că au mai pătruns elemente de pseudo-ştiinţă. Trei: distribuţie mai clară a temelor care sunt impuse prin lege în disciplinele pe care le avem în trunchiul comun şi în disciplinele care sunt la dispoziţia elevului. Mă deranjează că începem să impunem discipline şi conţinuturi la nivel de lege. (…) Nici să ne trezim că prin lege şi prin vot să ne trezim ce materii mai punem şi ce teme.
Lucrăm cu adolescenţi şi trebuie să fim atenţi la acest lucru. De asemenea, am ţinut să stimulăm puţin şi să forţăm în sens bun limitele pe care le avem, în sensul că aş vrea să văd mai mulţi specialişti în societate prezenţi în şcoală. Vreau să-i văd în colaborare şi sub coordonarea profesorilor din şcoală. Trebuie să deschidem şcoala către aceşti specialişti, pentru că altfel tratăm aceste teme într-o manieră de formă”, a completat ministrul.
Componenta flexibilă va include teme specifice adolescenței, propuneri sugerate la nivel național și opțiuni oferite de școli, lăsând elevilor o libertate mai mare de alegere, dar și responsabilitatea de a conștientiza importanța acestor alegeri. Ministrul a subliniat că succesul reformei va depinde de modul în care vor fi gândite conținuturile disciplinelor și de calitatea dezbaterii publice.
În ceea ce privește normele sistemului de învățământ, nu se așteaptă schimbări majore. Totuși, pentru anumite discipline sau subsisteme, există posibilitatea unor ajustări în următorii doi-trei ani. Ministrul a încurajat o dezbatere civilizată și deschisă, menționând că propunerile actuale nu sunt definitive și că orice modificare trebuie să aibă în vedere interesul elevilor.
„O componentă va fi legată de aceste teme care ne amintesc că lucrăm cu adolescenţi şi să particularizăm planurile-cadru pentru adolescenţi. Doi: vor fi anumite teme care sunt propuse oarecum printr-un curriculum naţional, sugerate de minister, care sunt importante, şcoala le vede, le oferă elevului, acesta poate să aleagă. Şi lăsăm a treia componentă care vine din oferta pe care o face şcoala. Având aceste trei componente lăsăm o libertate foarte mare elevilor să aleagă, dar îi conştientizăm în acelaşi timp de lucruri importante.
Mă aştept să ave o dezbatere civilizată, aşa cum se cuvine mediului educaţional. Eu, ca ministru, spun că propunerile noastre nu trebuie să fie bătute în cuie. Ascultăm argumentele, dar orice discuţie avem să ne amintim că aceste planuri cadru sunt pentru elevi”, a conchis el.
Reforma Planurilor-Cadru pentru liceu
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a elaborat 36 de proiecte de planuri-cadru pentru învățământul liceal, conform anunțului făcut de Gabriel Vrînceanu, șeful Serviciului Dezvoltare Curriculum. Aceste planuri au la bază o analiză solidă și au fost create pentru a oferi o abordare unitară în structura învățământului liceal de zi.
„ S-au elaborat 36 de proiecte de planuri – cadru cu o zonă foarte mare de fundamentare, de analiză şi de anexe. În acest sens, cele 36 de planuri – cadru acoperă elementele care caracterizează învăţământul liceal, adică traseele educaţionale care sunt definite pe filiere, profiluri şi specializări, în total 36 pentru învăţământul de zi cu, cel puţin la nivel generic, schimbări reduse de denumiri sau de organizări ale filierelor, profilelor sau specializărilor”, a declarat Gabriel Vrînceanu.
Un element important al reformei este standardizarea structurii anului școlar, care va avea 36 de săptămâni pentru clasele IX-XI și 34 de săptămâni pentru clasa a XII-a. Această măsură este considerată esențială atât pentru raportările statistice naționale și internaționale, cât și pentru asigurarea unui număr clar de ore necesare realizării programelor școlare. De asemenea, standardizarea este menită să combată problema supraîncărcării programelor educaționale, oferind un cadru bine definit pentru stabilirea conținuturilor disciplinelor.
„Ceea ce am urmărit este să avem o abordare unitară la întregul învăţământ liceal, în forma de zi, cu o configurare mai bună, mai clară, mai ţintită a ceea înseamnă traseu, adică specializare sau calificare profesională şi, de asemenea, cu o identitate mai bună a şcolilor exact prin elementele de autonomie care se acordă, fie prin lege, fie prin ceea ce am reuşit să gândim ca soluţii la nivel de sistem”, a explicat Vrânceanu.
Planurile-cadru acoperă toate traseele educaționale din învățământul liceal, organizate pe filiere, profiluri și specializări, cu modificări minime în ceea ce privește denumirile sau structurile acestora. Prin această reformă, s-a urmărit clarificarea traseelor educaționale, fie că este vorba despre specializare sau calificare profesională, și consolidarea identității școlilor printr-o autonomie mai mare, acordată atât prin reglementări legislative, cât și prin soluțiile gândite la nivel de sistem.
„Referitor la standardizarea structurii anului şcolar o considerăm importantă din foarte multe puncte de vedere. Un prim punct este acel al cerinţelor de raportare care intră în statistici naţionale, europene, internaţionale şi atunci trebuie să avem date comparabile la nivel, diferite niveluri. Dar nu numai din această perspectivă, ci şi din perspectiva faptului că o standardizare a duratei anului şcolar ne permite să avem un buget clar de ore în baza căruia să realizăm programele şcolare.
Pentru că deseori suntem semnalaţi asupra faptului că avem o supraîncărcare a programelor. Şi atunci este clar, dacă avem un timp bine definit, înseamnă că putem să vorbim şi de o calibrare a ceea va reprezenta programa şcolară pentru fiecare disciplină”, a mai declarat acesta.
Un alt aspect important al noii structuri este diferențierea clară între trunchiul comun și curriculumul de specialitate. Trunchiul comun trebuie să fie accesibil tuturor elevilor de liceu, indiferent de nivelul de pregătire la finalul gimnaziului. Astfel, orice materie introdusă în acest segment trebuie să fie gândită astfel încât să nu suprasolicite elevii. Pe de altă parte, curriculumul de specialitate are un rol bine definit, fiind orientat spre specificul fiecărei filiere și reprezentând o continuare logică a specializării alese de elevi.
„Trunchiul comun diferă pentru că acum trebuie să ne gândim că orice oră pe care o introducem acolo este pentru orice elev din liceu (…) acum, orice absolvent de gimnaziu, indiferent de achiziţiile în învăţare, el ajunge elev de liceu şi atunci trebuie să fim foarte sensibili la ceea ce reprezintă încărcarea acestor elevi pe trunchiul comun. Curriculum de specialitate, pe de altă parte, dă o notă clară a sensului acesteia, adică nu e doar o diferenţiere, ci este o orientare şi o urmare a alegerii de specializare sau de calificare profesională a elevilor”, a conchis Gabriel Vrânceanu.
Noile planuri-cadru pentru liceu, puse în consultare publică, vor fi aplicate începând cu anul școlar 2026-2027. Modificări la Bac
Ministerul Educației a anunțat că noile planuri-cadru pentru liceu, puse în consultare publică, vor fi aplicate începând cu anul școlar 2026-2027, odată cu elevii care vor intra atunci în clasa a noua. Aceeași generație va susține un examen de bacalaureat modificat, adaptat noii structuri educaționale.
Oficialii Ministerului au precizat că au existat discuții privind posibilitatea implementării acestora încă din toamna anului 2024, însă s-a considerat că un astfel de demers nu ar putea fi realizat fără a afecta calitatea procesului educațional.
Pentru ca noile planuri să fie aplicate corect, este necesar un proces complex care include elaborarea programelor școlare, crearea de manuale noi și pregătirea profesorilor, inclusiv pe aspecte legate de știință și metodologie didactică. Astfel, implementarea a fost programată pentru anul 2026-2027.
„Au fost discuţii dacă vor intra din această toamnă. Realist vorbind, îmi place să fac lucrurile serios şi repede, când pot, fără să afectez calitatea. Nu reuşim până în toamnă să ai şi plan-cadru şi programe. Şi, repet, fără să avem noi manuale şi fără să facem trainingul profesorilor, inclusiv pe linia privind ideea de ştiinţă şamd nu se poate decât cu anul viitor-2026-207”, a explicat Daniel David.
Elevii care sunt în prezent în clasa a noua vor continua să studieze conform planurilor-cadru actuale, iar schimbările vor fi aplicate treptat, doar generațiilor care încep liceul din 2026. În acest fel, elevii din clasele a zecea, a unsprezecea și a douăsprezecea în anul respectiv își vor finaliza studiile conform sistemului în care au început.
„Bacalaureatul se va schimba în momentul în care vom avea generaţia care intră pe aceste planuri-cadru în clasa a XII-a şi va da Bacalaureatul”, a mai spus ministrul.
Modificările planificate vor afecta și structura examenului de bacalaureat. Conform anunțului Ministerului Educației, bacalaureatul va fi reformat odată cu prima generație care va parcurge liceul conform noilor planuri-cadru. Astfel, schimbarea examenului se va produce când acești elevi vor ajunge în clasa a XII-a.
