Ministerul Energiei datorează 1,4 miliarde de lei consumatorilor non-casnici

Ministerul Energiei are datorii de 1,4 miliarde de lei, sumă datorată consumatorilor non-casnici. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a făcut noi declarații pe această temă marți, 31 octombrie 2023.

Sebastian Burduja susține că suma este datorată pentru compensările la energie şi gaz. El a transmis că într-o situație similară s-ar putea afla și Ministerul Muncii, care se ocupă de consumatorii casnici.

„Suntem cu restanţe de 1,4 miliarde de lei la Ministerul Energiei şi clarific pentru toată lumea – noi ne ocupăm doar de consumatorii non-casnici. Ministerul Muncii se ocupă de consumatorii casnici. Ambele ministere primesc aceste cereri de decontare, după o validare prealabilă a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)”, a afirmat, marţi seară, Sebastian Burduja pentru Digi24.

Valoare mai mică a compensărilor pentru energie și gaz în 2023

Ministrul susține că a fost înregistrată o scădere a valorii compensațiilor în comparație cu anul 2022. Astfel, dacă în 2023 valoarea lor a fost de 9 miliarde de lei, în 2022, acestea au însumat 14-15 miliarde de lei. El explică modul în care putem înțelege această diferență.

„Anul viitor se estimează chiar o valoare mai mică, de 3-4 miliarde de lei, pentru că au scăzut şi preţurile din piaţă şi, aşa cum ştim, ce reprezintă această valoare – diferenţa dintre preţul energiei electrice şi a gazelor naturale, aşa cum este în piaţă, şi preţul pe care îl vedem la factură fiecare dintre noi, acasă sau la companiile noastre. Cineva trebuie să plătească această diferenţă. O plătesc companiile din furnizare şi apoi statul trebuie să le dea banii.”, a mai precizat ministrul.

Sebastian Burduja anunță că statul este obligat să achite companiilor 40% din suma totală, în avans.

„Nu s-a întâmplat asta şi noi, ca Ministerul Energiei, tot timpul am susţinut că trebuie să găsim de la buget resurse necesare. Am găsit înţelegere la domnul Boloş săptămâna trecută (…) şi ordonanţa care vizează reducerea cheltuielilor a inclus această sintagmă să se plătească sume nu doar din fondul de tranziţie, unde până la final de an mai mult de 400-500 de milioane de lei nu sperăm să să strângă, ci şi din alte surse legal constituit.

Asta înseamnă, practic, o deschidere să se poată efectua aceste plăţi şi inclusiv o deschidere din partea băncilor pentru a finanţa în continuare sectorul energetic”, a mai declarat ministrul.