Elena Popescu, Director General în Ministerul Energiei, a declarat că înlocuirea capacităţilor pe cărbune este imperios necesară, după închiderea acestora, cu capacităţi pe regenerabile şi gaze naturale.
Închiderea capacităţilor pe cărbune trebuie să aducă, după sine, înlocuirea lor cu cele pe regenerabile şi gaze naturale, a afirmat, marţi, Elena Popescu, Ministerul Energiei, Direcţia Generală Politici Energetice şi Green Deal, în cadrul unui eveniment de specialitate.
„Nu putem închide 5.000 MW până în 2026 şi să le înlocuim numai cu regenerabile. Capacitatea pe regenerabile va creşte, ne aşteptăm să crească până în 2035″, a menţionat Elena Popescu, la conferinţa „Tranziţia energetică în perioada de criză: Obstacole şi oportunităţi”.
În opinia sa, pentru perioada aceasta de tranziţie este nevoie de “capacităţi de backup” şi pentru a se asigura stabilitatea şi rezilienţa sistemului energetic.
Dependența de gazul rusesc trebuie redusă
Ea a subliniat că, la nivelul tuturor statelor membre şi mai ales în zonele din estul Europei şi din Europa Centrală, s-au luat măsuri de criză în contextul reducerii dependenţei de gazul rusesc şi, în context, fiecare stat membru şi-a luat măsurile de criză necesare.
„Acum avem un calendar agreat cu Comisia Europeană – şi sperăm că acest jalon de închidere a celor 660 de MW este considerat îndeplinit în cadrul PNRR”, a adăugat Elena Popescu.
Guvernul a decis trecerea în conservare a 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit, pe o perioadă de 3 ani sau chiar scoaterea din exploatare, începând cu luna iunie 2023, în vederea clarificării unor angajamente asumate de România în cadrul PNRR ce ţin de reforma pieţei energetice, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în martie.
România este în urmă cu energia regenerabilă
Energia regenerabilă a fost în 2021 principala sursă de energie din UE, cu 41% din total, în timp ce țara noastră abia a ajuns la 26,7%, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.
În 2021, cea mai mare sursă care a contribuit la producția de energie primară în UE a fost energia regenerabilă (41% din producția totală de energie a UE), cel mai mare procent de după anul 2016 când sursele regenerabile au depășit pentru prima dată nuclearul. La nivelul UE, energia nucleară (31%) a fost a doua cea mai mare sursă, urmată de combustibilii solizi (18%), gazele naturale (6%), țițeiul (3%) și altele (0,2%).
În 2021, energia regenerabilă a fost sursa exclusivă de producție primară în Malta (cu alte cuvinte, această țară nu a produs niciun alt tip de energie). Energia regenerabilă a reprezentat, de asemenea, principala sursă într-un număr de țări UE, cu cote de peste 95% în Letonia (aproape de 100%), Portugalia (98%) și Cipru (96%).
În ce privește România, energia regenerabilă a însumat în 2021 abia 26,7% din totalul producției de energie, depășită fiind de producția de gaze naturale (32,3%), în timp ce producția de combustibili solizi a totalizat 14,5%, cea de petrol 14,1%, energia nucleară 12,5%, un procent similar fiind înregistrat și în cazul altor surse de energie.