România va atinge 20% din necesarul național de stocare
România a făcut din stocarea energiei o prioritate absolută a sistemului energetic național, iar prin contractele semnate luni în cadrul PNRR, vom realiza 20% din necesarul de stocare al țării, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Conform unui comunicat de presă, Ministerul Energiei a reușit să îndeplinească două jaloane suplimentare din PNRR, vizând capacitățile de stocare în baterii și producția de panouri fotovoltaice.
„România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic naţional, iar prin contractele semnate azi pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al ţării. Mai mult, prin finanţarea fabricii de panouri fotovoltaice de la Bârlad cu 33 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, începem revitalizarea industriei româneşti în contextul tranziţiei energetice”, a declarat Sebastian Burduja, citat în comunicat.
România a semnat mai multe contracte
Ministrul Energiei a semnat pe 4 noiembrie 2024 mai multe contracte de investiții esențiale pentru securitatea energetică a României.
Conform comunicatului, cinci proiecte semnate în cadrul Apelului de Proiecte PNRR/2022/C6/M Energie sprijină stocarea energiei în baterii și contribuie cu o capacitate totală de 791,48 MWh.
Sprijinul nerambursabil, asigurat prin PNRR, depășește 30 de milioane de euro.
„Este esenţial să ne asigurăm că, în viitor, sistemul energetic poate face faţă cererii în orele de vârf, asigurând stabilitatea sistemului energetic naţional şi permiţându-ne să beneficiem de energia verde produsă de parcurile solare şi eoliene şi atunci când nu străluceşte soarele sau nu bate vântul. Cu cat adăugăm mai mulţi MW în capacităţi de producţie de energie verde, deci intermitentă, cu atât mai mare este nevoia de stocare. Toate aceste investiţii se vor vedea în anii următori în facturi mai mici pentru români şi pentru companiile din ţara noastră”, a completat ministrul Energiei.
Proiectele semnate includ Aukera Project Company Delta SRL, care va dezvolta un proiect de 299,75 MWh în Gura Ialomiței, județul Ialomița, cu un ajutor de stat de 9,89 milioane de euro; Baboia Solar Plant SRL, cu un proiect de 121,92 MWh în Ogrezeni, județul Giurgiu, beneficiind de un ajutor de 6,05 milioane de euro; HQ Plus SRL, care va implementa un proiect de 79,24 MWh în comuna Sânpaul, județul Mureș, cu un ajutor de 4,27 milioane de euro; Energy Capital Group SRL, care va realiza un proiect de 199,13 MWh în satul Iaz, județul Caraș-Severin, având un ajutor de 10,71 milioane de euro; și HQ Curat SRL, cu un proiect de 91,44 MWh în comuna Sânpaul, județul Mureș, beneficiind de 4,93 milioane de euro.
„Pe acest apel au fost depuse 118 proiecte. Au fost aprobate 38, sub rezerva încadrării în bugetul măsurii, iar pentru 13 proiecte s-au transmis deja notificările de precontractare. Aceste 13 proiecte au o valoare totală a ajutorului de stat solicitat de 73,759,052.16 euro si o capacitate instalată totală de cca 1575 MWh”, se menţionează în comunicat.
Pași mari în domeniul panourilor fotovoltaice
Astăzi, ministrul Energiei a semnat un „contract istoric” pentru sprijinirea producției de panouri fotovoltaice în România. Prin apelul I 4.3, destinat investițiilor în întregul lanț valoric al celulelor și panourilor fotovoltaice, au fost depuse cinci proiecte, dintre care trei au fost aprobate, urmând să beneficieze de un ajutor total de 47,79 milioane de euro pentru o capacitate anuală de 1.779 MW.
Totodată, în data de 4 noiembrie 2024, a fost semnat un contract cu Heliomit SRL pentru construirea unei fabrici de panouri fotovoltaice la Bârlad, județul Vaslui, proiect care va primi un ajutor de stat de 32,92 milioane de euro și va avea o capacitate de 1.500 MW/an.
„Tranziţia energetică include provocări, dar şi oportunităţi pe măsură. Miliardele de euro pe care am reuşit să le atragem pentru investiţii în parcuri solare noi trebuie să rămână cât mai mult în România. De aceea, e o mare bucurie să putem finanţa o fabrică mare de panouri fotovoltaice la Bârlad, în judeţul Vaslui, cu o capacitate de 1500MW. Este a doua astfel de investiţie finanţată de ministerul energiei din PNRR, după cea din Sfântu Gheorghe. A început astfel revitalizarea industriei româneşti, iar ambiţia este nu doar să nu mai importăm toate aceste echipamente din alte zone, ci să facem din România furnizor de calitate pentru întreaga piaţă europeană.
Sprijinul de aproape 33 de milioane de euro va însemna locuri de muncă, salarii competitive într-o zonă mai puţin dezvoltată a ţării şi şansa României de a beneficia din plin de tranziţia energetică spre un viitor cu energie mai sigură, mai accesibilă şi mai verde. Toate aceste contracte semnate cu succes sunt meritul beneficiarilor care şi-au asumat investiţiile, dar şi meritul unei echipe de super-profesonisti de la ministerul energiei, oameni minunaţi cărora le mulţumesc pentru ceea ce fac în fiecare zi”, a mai spus Sebastian Burduja.
