Potrivit notei de fundamentare, reabilitarea termică a clădirilor de locuit va conduce la îmbunătăţirea eficienţei energetice la utilizatorii finali şi stabilirea unei ţinte naţionale de minimum 9% privind economiile de energie conform Directivei 2006/32/CE, reducerea costurilor de întreţinere cu încălzirea, diminuarea efectelor schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi la creşterea independenţei energetice, prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru încălzire.
Actul normativ vine în completarea HG 736/2010 privind aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, prin care se stabilesc condiţiile de creditare pentru contractarea unui credit cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată, de către asociaţiile de proprietari/persoane fizice, pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe/clădirile unifamiliale care nu necesită executarea unor lucrări de consolidare ale sistemului structural, lucrările de reabilitare termică eligibile, criteriile de eligibilitate pentru beneficiari, bănci şi constructori care execută lucrările de intervenţie privind reabilitarea termică.
De asemenea, prin HG 736 s-a avut în vedere detalierea mecanismului posibilităţii finanţării, de către autorităţile locale, a maxim 30% din lucrările de reabilitare.
De la începutul programului până la finele lunii octombrie 2014, au fost acordate 23 de garanţii în valoare de peste 6,4 milioane de lei. AGERPRES
