Doua emisiuni in serie, de titluri de stat pentru persoanele fizice, au deschis concurenta intre stat si bancile comerciale pentru atragerea resurselor de la populatie. Actiunea Ministerului Finantelor, inceputa in 20 aprilie si continuata in primele doua saptamani ale lunii mai, a debutat cu o dobanda de 80% pe an, taind din start apetitul persoanelor fizice pentru depunerile in sistemul bancar. Tandemul risc/dobanda a iesit din calculele finantistilor, prioritate avand exclusiv grija de a atra
Doua emisiuni in serie, de titluri de stat pentru persoanele fizice, au deschis concurenta intre stat si bancile comerciale pentru atragerea resurselor de la populatie. Actiunea Ministerului Finantelor, inceputa in 20 aprilie si continuata in primele doua saptamani ale lunii mai, a debutat cu o dobanda de 80% pe an, taind din start apetitul persoanelor fizice pentru depunerile in sistemul bancar. Tandemul risc/dobanda a iesit din calculele finantistilor, prioritate avand exclusiv grija de a atrage rapid resurse, pentru acoperirea unui deficit pentru care alta sursa de finantare ori nu exista, ori inducea costuri semnificativ mai mari (prin emisiunile de certificate de trezorerie emise in favoarea bancilor). Replica bancilor a fost insa spontana, prin majorarea imediata a dobanzilor pana la 75% pe an. Totusi, veniturile incasate de pe urma plasamentelor in titlurile de stat, ca si garantia statului asupra rambursarii depunerii initiale si a dobanzii aferente, au dat castig de cauza Finantelor. 1.695 miliarde lei a reusit Ministerul Finantelor sa atraga de la populatie, in perioada de subscriere pentru prima emisiune. Mai mult decat cresterea medie lunara a economiilor populatiei in intreg sistemul bancar. Succesul emisiunii s-a datorat si semnalelor de instabilitate a unora dintre bancile comerciale, bine speculate de finantisti in declaratiile premergatoare lansarii titlurilor pe piata.
Din dorinta de a nu lasa sa se raceasca apetitul pentru plasamentele in titluri de stat si de a specula la maximum ultimul eveniment consumat in sistemul bancar (recunoasterea incapacitatii de plata a Bancii Albina, de catre Banca Nationala a Romaniei), imediat ce s-a incheiat prima emisiune, Ministerul Finantelor a lansat o alta. A plusat la dobanda, oferind de aceasta data 82% pe an, pentru titluri scadente la trei luni, ceea ce inseamna ca, la un titlu de stat in valoare nominala de un milion de lei, venitul depunatorului se ridica la 205.000 lei neimpozabili.
Rezultatele subscrierii in primele doua zile au fost insa de departe inferioare celor inregistrate la actiunea anterioara: 110 miliarde lei subscrisi in zilele de 18 si 19 mai, fata de plasamentele efectuate numai in prima zi a emisiunii precedente – 142 miliarde lei. Finantistii spun ca se asteptau la o scadere a sumelor plasate de populatie in titluri de stat la cea de-a doua emisiune, dar nu renunta la „focul continuu al apelului la imprumuturile de la populatie. „Economiile mai scad, dar nu vom renunta la emisiunile succesive de titluri de stat, care se vor lansa cel putin o data pe luna, cu perioade de subscriere intre o saptamana si doua saptamani, spune Iulian Trifu de la departamentul de spe-cialitate din Ministerul Finantelor. Cu o posibila pauza, in iunie, conform unei declaratii recente a directorului Trezoreriei Statului, Aron Racea. In acest ragaz, se va face o evaluare a celor doua emisiuni desfasurate pana acum, spune dl Racea. Si tot directorul trezoreriei a spus ca este un moment de expectativa pentru finantisti, care spera in micsorarea dobanzilor in sistemul bancar si, implicit, in scaderea costurilor Ministerului Finantelor la imprumuturi.
Chiar sustinuta de comportamentul pietei monetare in lunile de vara (evolutiile de pana acum au aratat ca iulie si august sunt luni in care dobanzile la depozite coboara), declaratia oficialului Ministerului Finantelor are un talc aparte. Bine gandita, ea are drept scop atragerea de resurse de la populatie, fara piedici, si un potential pericol ar putea fi reprezentat de bancile care si-au ridicat dobanzile pasive pana aproape de 90%. Surse bancare nu exclud o eventuala coborare a dobanzilor in sistemul bancar, asa cum nu exclud o eventuala intelegere a Finantelor cu reprezentanti ai sistemului bancar. Totusi, in conditiile in care se anunta majorari ale tarifelor la energie electrica si termica, la gaze, transporturi, medicamente, este greu de crezut ca scaderea dobanzilor isi va gasi justificare in evolutia ratei inflatiei, in perioada urmatoare.
Pe de alta parte, daca statul roman nu va reusi sa atraga rapid resurse de pe pietele externe, Banca Nationala va trebui sa rezolve o dubla problema: aceea de a face fata serviciului datoriei externe, stiut fiind faptul ca resursele valutare atrase pana acum de Ministerul Finantelor sunt nesemnificative in raport cu datoria ajunsa la scadenta, si de a-si consolida, in acelasi timp, rezerva valutara. In aceasta situatie, efectele se repercuteaza asupra dobanzilor pe piata monetara, de unde BNR va atrage lichiditatile in lei, pentru a impiedica noi presiuni pe valuta si a elimina riscul de crestere a inflatiei.