Societatile de utilitati publice au reesalonate datorii cu mai mult de 12 zerouri. La 30 septembrie a.c., Conel avea obligatii catre bugetul de stat de 1.726 miliarde lei, reesalonate suta la suta, pana in mai 2003. Petrom a obtinut in acest an reesalonarea pe cinci ani a 4.079 miliarde lei, dintr-o datorie totala catre bugetul consolidat de 5.860 miliarde. Si Romgaz are amanata la plata o obligatie bugetara de 891 miliarde lei, dintr-un total de 1.236 miliarde lei.
0,1% se traduce in sute de miliarde de lei
Aprobarea amanarilor la plata obliga agentii economici sa achite la timp toate ratele. Altfel, pierd reesalonarea si li se calculeaza majorari de intarziere de 0,3% pe zi, pentru intreaga perioada.
Cei care platesc conform graficului de reesalonare nu scapa de majorari. Avantajul este dat de valoarea mai mica a procentului: 0,1% fata de 0,3%. Dar exista un dezavantaj important: majorarea de 0,1% pe zi, pentru intreaga perioada a reesalonarii, se achita integral, o data cu ultima transa de plata. La ultima rata, societatile ar trebui sa vireze in contul bugetului de stat sume importante.
Sa luam un exemplu. Societatea X obtine reesalonarea a 2.000 miliarde lei, pe un an, cu sase luni perioada de gratie. La scadenta (o data cu ultima rata), va avea de platit „dintr-un foc” jumatate din mia de miliarde lei numai in contul majorarilor stabilite prin recenta hotarare de guvern (HG nr. 670/1999). Calculele trebuie refacute pentru reesalonarile in curs, care nu fac exceptie de la aplicarea noilor reglementari. Este cazul Societatii Nationale de Petrol, care obtinea, la inceputul anului in curs, o inlesnire la plata a unui debit de 4.965 miliarde lei. De asemenea, in iulie 1998, Iosefina Morosan, secretar de stat in Ministerul Finantelor, aproba reesalonarea unei datorii a Conel catre bugetul de stat in valoare de 1.960 miliarde lei, reprezentand taxa pe valoare adaugata. Suma urma sa fie platita in 55 rate lunare, cu termen limita, 20.05.2003. Va avea Conel, in 2003, lichiditati suficiente pentru a achita transa lunara plus majorarile? Daca nu, ce se intampla cu amanarea la plata: va fi anulata in ultimul moment si societatii i se vor recalcula majorarile cu procentul de 0,3% pe zi?!
„Este o noua cifra trecuta in contabilitate. Decapitalizate, societatile nu au de unde sa plateasca aceasta majorare”, considera senatorul Viorel Catarama, membru in Comisia economica.
„Renuntarea la cota de penalitate de 0,1% pe durata reesalonarii, renuntarea la garantiile bancare cerute in vederea aprobarii amanarii la plata, dar pe care agentul economic nu le poate angaja, acceptarea de perioade de gratie sunt cateva dintre conditiile de baza pentru ca reesalonarea sa fie efectuata in conditii economice reale si sa conduca la diminuarea blocajului financiar”, considera Constantin Mihail, director economic la Sidex Galati. Cu obligatii bugetare neachitate, in valoare totala de 7.483 miliarde lei (inclusiv majorarile de intarziere), combinatul galatean nu a primit pana la aceasta data aprobare de la Finante pentru reesalonarea platilor.
Problema taxei de 0,1% ridica si probleme de aplicare. Hotararea Guvernului nr. 670/1999, intrata in vigoare la 1 septembrie a.c., instituie majorarea, dar nu precizeaza cum se aplica. Pana la noi reglementari, agentii economici nu au instrumentul de calcul. Intrebati cum vor aplica procentul, unii ridica din umeri; altii incearca sa se orienteze dupa norme mai vechi, desi acestea sunt date in aplicarea unei hotarari de guvern abrogate (HG nr. 1.461/1996).
In lipsa unei metodologii valabile, speculatiile nu contenesc sa apara. Se aplica procentul doar la debit sau la valoarea cumulata debit plus majorari? Se aplica la sold (prin reducerea sumei cu valoarea transelor platite) sau la suma initiala? „Intrucat lipsesc reglementarile, suntem la mana fiscului”, isi exprima oful directorul economic al uneia dintre societatile in cauza. „Probabil ca se vor face calculele dupa vechile norme”, este de parere Dumitru Marian, director economic la Romgaz.
Cum presupunerile nu tin de cald in fata controlului, deocamdata se asteapta precizari. Cu putin noroc, totii agentii economici cu datorii s-ar putea afla in aceasta stare de confuzie. Senatorii urmeaza sa ia in dezbatere un proiect de lege, initiat de senatorul Catarama, care promoveaza reesalonarea tuturor datoriilor catre buget si anularea majorarilor de intarziere.
Cu cateva luni in urma, initiativa lui Catarama starnea multa valva. Desi, ulterior, proiectul a intrat
intr-un con de umbra, promotorul sau anunta ca propunerile au girul comisiei de specialitate a Senatului si ca vor intra curand in dezbaterea Camerei.
Amanarile pentru toti elimina spaga
Sustinatorii reesalonarii generale au drept argument principal imposibilitatea statului de a colecta veniturile bugetare; in plus, s-ar elimina favoritismele la acordarea de facilitati la plata obligatiilor catre stat.
De cealalta parte, finantistii se opun proiectului, invocand sarcina bugetara. In realitate, proiectul ar lovi puternic in interesele celor care gireaza reesalonarile. Daca s-ar aproba amanari la plata pentru toti agentii economici, fara discriminari, li s-ar lua painea si cutitul Ministerului Finantelor si directiilor subordonate lui. Nu cu mult timp in urma, Gheorghe Banu, ex-secretar de stat la Directia de control fiscal din Ministerul Finantelor, iesea la rampa cu o declaratie fulminanta: „Am aflat si eu ca, pentru o reesalonare, spaga este de 10%!”. Ulterior, autoritatile au ingropat acest subiect intr-o tacere mormantala.
Gandita, in 1996, ca o modalitate de diminuare a blocajului financiar, reesalonarea datoriilor a scapat de sub control, fiind un instrument sigur de promovare a intereselor puternice, de grup sau individuale.
In lipsa normelor, calculele sunt doar presupuse
Datorie esalonata: 2.000 miliarde lei, aprobata pe 20.09.1999 pentru o perioada de 12 luni, cu 6 luni, termen de gratie; data de plata: 20 ale lunii.
Plati (20.04.2000 – 20.09.2000): rata lunara = 380 mld. lei; ultima rata = 100 mld. lei
Majorari:
a) pentru perioada de gratie 20 septembrie 1999 – 20 aprilie 2000
182 zile x 2.000 mld. lei x 0,1% = 364 mld. lei
b) pentru perioada esalonarii
21 aprilie – 20 mai 2000: 30 zile x 1.620 mld. lei x 0,1% = 48,6 mld. lei
21 mai – 20 iunie 2000: 38,44 mld. lei
21 iunie – 20 iulie 2000: 25,8 mld. lei
21 iulie – 20 august 2000: 14,88 mld. lei
21 august – 20 septembrie 2000: 3,1 mld. lei
Total majorari: 494,82 mld. lei
Nota: calculul majorarilor s-a facut dupa vechile norme, care nu mai sunt in vigoare
Acordarea amanarii la plata este la mana organelor fiscale
Institutia Suma (mil. lei) Esalonare
Adminsitratia financiara max. 25 12 luni
Directia generala a finantelor
publice 25-100 12 luni
Ministerul Finantelor (Directia de evaluare
si executare silita a veniturilor statului) 100-400 18 luni
MF (Directia impozite directe) 100-400 24 luni,
MF (Directia impozite indirecte) 100-400 max. 12 luni
MF (Directia de contabilitate publica
si trezorerie a statului, Directia
de creante si angajamente ale statului) max. 400 max. 12 luni
Secretar de stat orice suma max. 5 ani
