Ministerul Finanţelor: Impozitul pe microîntreprinderi nu mai există

După ce a ţinut în ceaţă aproape 200.000 de firme înregistrate ca plătitoare de impozit pe venit ministerul Finanţelor transmite, printr-un comunicat de presă, că acest impozit nu mai există. Asta după ce întreprinzătorii şi-au făcut speranţe până în ultima clipă că impozitul va fi păstrat, având la bază declaraţiile secretarilor de stat din minister şi prevederile din legea bugetului de stat, care include încasări de 444 milioane de lei în 2010, în creştere

După ce a ţinut în ceaţă aproape 200.000 de firme înregistrate ca plătitoare de impozit pe venit ministerul Finanţelor transmite, printr-un comunicat de presă, că acest impozit nu mai există.

Asta după ce întreprinzătorii şi-au făcut speranţe până în ultima clipă că impozitul va fi păstrat, având la bază declaraţiile secretarilor de stat din minister şi prevederile din legea bugetului de stat, care include încasări de 444 milioane de lei în 2010, în creştere faţă de 2009 din impozitul respectiv.

Până pe 31 ianuarie, firmele trebuie să depună la ANAF declaraţia 010 privind schimbarea regimului de impozitare. Deci, cu doar patru zile înainte de expirarea termenului, ministerul Finanţelor anunţă că „începând cu data de 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile care pâna la data de 31 decembrie 2009 au aplicat (…) nr impozitul pe venit, vor intra în categoria contribuabililor plătitori de impozit pe profit”.

Fără cotă=fără impozit

Codul Fiscal tratează impozitul pe venitul microîntreprinderilor ca un tip diferit de impozit, la egalitate cu TVA, accizele sau impozitul pe profit. Nicăieri în textul Codului Fiscal nu scrie că regimul microîntreprinderilor îşi încetează existenţa sau că este o excepţie la impozitul pe profit, existentă pe termen limitat. Legea nu prevede însă cotă de impozitare pentru 2010, fapt care, din punct de vedere legal, s-ar putea dovedi insuficient pentru anularea unui întreg capitol din Codul Fiscal, dacă microîntreprinderile vor da statul în judecată.

„În conformitate cu prevederile art. 107 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sistemul de impozitare pentru microîntreprinderi, a avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv pâna la data de 31 decembrie 2009, prin modul de reglementare a cotelor de impozitare numai pentru anii 2007-2009. 

Astfel, pe cale de consecintă, începând cu 1 ianuarie 2010, prevederile Titlului IV ˝Impozit pe veniturile microîntreprinderilor˝, normele metodologice de aplicare corespunzătoare, precum şi alte prevederi incidente acestui sistem, nu mai produc efecte juridice”, se arată în informarea transmisă de Ministerul de Finanţe.

Codul fiscal prevede că microîntreprinderile pot opta pentru plata unui impozit de 3% aplicat veniturilor, în loc de profit. Condiţiile pentru a se încadra în acest regim sunt să aibă între 1 şi 9 salariaţi, cifră de afaceri sub 100.000 de euro pe an şi să obţină mai mult de 50% din venituri din alte activităţi decât cele de consultanţă şi management.

Încasările de la microîntreprinderi, subiect de discuţie cu FMI

Un principiu de bază al contabilităţii este cel al prudenţei, care spune că nu pot fi luate în calcul decât veniturile sigure. Acest principiu ar trebui să se aplice şi la nivelul statului. În condiţiile în care Codul Fiscal nu a fost modificat, funcţionarii de la Finanţe ar fi trebuit să ştie, în momentul în care au elaborat bugetul, că impozitul pe micro-întreprinderi nu mai există. Cum au ajuns însă să prevadă încasări şi în 2010 rămâne o enigmă, deşi în urmă cu trei săptămâni, capital.ro a adresat ministerului o solicitare în acest sens.

Faptul că în buget au fost trecute venituri din impozitul care nu mai există a făcut şi obiectul discuţiilor cu FMI.

Jeffrey Franks, şeful delegaţiei Fondului a declarat azi, în cadrul unei conferinţe de presă că este la curent cu problema veniturilor din impozitul inexistent, trecute în buget. El a spus că guvernul trebuie să corecteze eroarea şi să găsească un mod de a compensa sumele previzinate în plus: ori să găsească surse de venituri suplimentare care să compenseze cele 444 milioane de lei bugetate, ori să reducă din cheltuieli.